Într-un interviu exclusiv pentru DC News, europarlamentarii români Victor Negrescu (PSD), Georgiana Teodorescu (AUR) și Andi Cristea (PSD) au făcut apel pentru protejarea Politicii Agricole Comune (PAC) și a fondurilor de coeziune în fața alocării de fonduri către apărare și inovare, pe măsură ce în Uniunea Europeană tensiunile pentru viitorul buget se intensifică între așa-numitele state „frugale” și „prieteni ai coeziunii”.
În cadrul Uniunii Europene s-au individualizat în ultimele luni, două tabere de țări cu viziuni diferite asupra viitorului buget al UE. Pe de o parte avem așa-numitele state „frugale” și conduse de Germania, care insistă ca propunerea Comisiei Europene să fie redusă, iar de cealaltă parte avem așa-numiții „Prieteni ai coeziunii”, care solicită creșterea subvențiilor pentru fermieri și a plăților regionale, notează Politico.
În acest context, reamintim că, în urmă cu aproape patru luni, DC News a scris despre declarația comună a statelor din grupul Prietenii Coeziunii privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, inițiată de România. Declarația a fost susținută la acea vreme de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Statele de mai sus au pledat pentru un buget care să continue să finanțeze politici fundamentale pentru proiectul european: politica de coeziune și politica agricolă comună.
Antonio Costa, turneu prin Europa. Irlanda încearcă să deblocheze situația
Cu doar patru luni până la termenul limită, Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, încearcă să deblocheze tensiunile dintre cele două grupuri de țări.
Dublinul va întreba guvernele, la o reuniune ministerială care are loc pe 3 septembrie, care părți ale bugetului ar trebui să primească mai mulți sau mai puțini bani, potrivit unei note pregătitoare văzute de Politico.
În același timp, președintele Consiliului European, António Costa, face un turneu în capitale pentru a căuta o cale de mediere și a pune bazele unui acord până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Spania și Italia din 2027 să aibă șansa de a răsturna calculul politic și de a perturba și mai mult negocierile. Ieri, președintele Consiliului European se află la București, unde s-a întâlnit cu Nicușor Dan. Ulterior întrevederii, președintele a precizat că România vrea un buget ambițios, cu finanțări mari pentru coeziune, agricultură și competitivitate, dar și o mai mare flexibilitate pentru reducerea birocrației și accelerarea accesării fondurilor europene.
Ce spun europarlamentarii români despre viitorul buget al Uniunii Europene
DC News a contactat trei europarlamentari români, Georgiana Teodorescu de la AUR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni - ECR), Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, de la PSD (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților - S&D) și Andi Cristea de la PSD (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților - S&D).
Deși fac parte din două partide diferite, cei trei reprezentanți ai României în Parlamentul European au avut în ansamblu poziții extrem de clare: toți s-au poziționat în opoziție cu sacrificarea politicii agricole comune și a coeziunii în favoarea noilor priorități și toți au avertizat că o eventuală întârziere a adoptării bugetului UE ar bloca absorbția de fonduri europene de către România de la 1 ianuarie 2028.
Foto: Agerpres
Victor Negrescu: Resping ideea unei competiții între securitate, competitivitate, agricultură și coeziune
Europarlamentarul Victor Negrescu a precizat, într-un răspuns exclusiv pentru DC News, că poziția sa clară e că „noile priorități europene nu pot fi finanțate prin sacrificarea politicii de coeziune și a agriculturii“. Deși a recunoscut că este nevoie de mai multe resurse pentru apărare, inovare și competitivitate, Negrescu a adăugat că „acestea trebuie să fie resurse suplimentare, nu bani luați de la fermieri sau de la regiunile care au nevoie să recupereze decalajele de dezvoltare“. El a amintit că Parlamentul a adoptat deja o poziție fermă în această direcție și a solicitat un buget european mai mare, protejarea finanțărilor distincte pentru coeziune și agricultură și plasarea costurilor aferente rambursării datoriei comune contractate prin NextGenerationEU în afara plafoanelor bugetare.
„Este și linia pe care am susținut-o în negocierile bugetare. Pentru România este esențial să existe alocări clare și predictibile pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru dezvoltarea rurală, și suficientă flexibilitate pentru ca banii să poată fi absorbiți efectiv“, a spus europarlamentarul.
Victor Negrescu a respins ideea unei competiții între securitate, competitivitate, agricultură și coeziune. Potrivit acestuia, o Europa mai puternică nu se poate construi prin reducerea investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate sau sprijinul pentru fermierii europeni.
„Mai mult, cred că agricultura și coeziunea contribuie ele însele la securitatea și competitivitatea Europei. Securitatea alimentară, infrastructura, dezvoltarea regiunilor și reducerea decalajelor economice sunt componente ale rezilienței europene.
În calitate de coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni privind viitorul cadru financiar multianual, am elaborat, împreună cu colegii mei, un document de poziție cu 50 de propuneri concrete, care acoperă toate aceste aspecte“, a mai declarat europarlamentarul.
În privința introducereii de noi taxe pentru a finanța bugetul UE, Victor Negrescu s-a arătat favorabil, dar cu condiția ca acestea să fie construite echitabil și să nu însemne o povară suplimentară pusă direct pe cetățenii cu venituri mici și medii sau pe întreprinderile mici.
„Parlamentul European solicită un pachet de noi resurse proprii care să genereze cel puțin 60 de miliarde de euro anual. Este o discuție pe care trebuie să o purtăm serios, pentru că din viitorul buget trebuie să finanțăm noile priorități și să rambursăm datoria comună contractată pentru a finanța planurile de redresare. Alternativa ar fi fie o creștere substanțială a contribuțiilor naționale, fie tăierea programelor europene, iar eu nu susțin reducerea fondurilor de coeziune, a agriculturii, a programelor pentru educație sau a investițiilor.
Am propus inclusiv analizarea unor surse de venit provenite din sectoare care astăzi sunt insuficient fiscalizate la nivel european, precum taxarea cazinourilor și pariurilor online și combaterea platformelor ilegale, măsură aprobată de legislativul european, astfel încât să construim un buget mai puternic fără să transferăm factura către cetățenii obișnuiți“, a punctat europarlamentarul PSD.
Nu în ultimul rând, Victor Negrescu susține obținerea unui acord politic pe viitorul buget până la finalul anului, astfel încât să nu se întârzie lansarea programelor operaționale și absorbția de fonduri.
„Nu trebuie să repetăm situațiile din trecut în care întârzierea negocierilor a dus la pornirea târzie a programelor și, implicit, la întârzieri în investiții și absorbție.
Obiectivul este ca acordul asupra cadrului financiar să permită adoptarea legislației sectoriale în 2027, astfel încât programele să poată funcționa efectiv de la 1 ianuarie 2028“, a punctat Negrescu.
Georgiana Teodorescu (AUR): României trebuie să i se respecte particularitățile
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a precizat că Parlamentul European, cu o majoritate puternică din partea grupurilor politice, a decis excluderea coeziunii și a agriculturii din Planurile de parteneriat național și regional, bine-cunoscutele deja PPNR-uri, cum dorea Comisia Europeană. Georgiana Teodorescu a punctat că dacă fondurile ar fi fost comasate într-un singur ghiveci bugetar la nivel național, Guvernul fiecărei țări ar fi fost obligat să taie de la un sector pentru a da altuia.
„În cazul agriculturii, de exemplu, anumite state care și-ar fi permis să acorde fermierilor mai mulți bani și-ar fi permis să o facă, iar state care au anvelope europene mai mici și probleme naționale mai mari s-ar fi aflat în poziția ingrată de a alege între coeziune și agricultură, ori agricultură și apărare și așa mai departe.
Asta ar însemna nu doar dispariția aspectului comun al Politicii Agricole Comune, ci și o adâncire și mai mare a decalajului dintre statele membre și, implicit, dintre cetățenii europeni. Doar pentru că România nu a avut acces la fondurile de coeziune de 30-40 de ani, cum au avut acces alte țări, nu înseamnă că acum trebuie să plătească pentru asta.
În condițiile crizelor suprapuse din România, traduse în facturile mărite pe care le au de achitat românii, să mănânci și mai prost, și mai scump decât în prezent, ne-ar transforma, categoric, în cetățeni de mâna a doua“, a spus europarlamentarul.
Potrivit Georgianei Teodorescu, viitorul buget multianual e destul de rigid, în comparație cu nevoile și urgențele Uniunii Europene, motiv pentru care fiecare sector, fiecare industrie, fiecare formă asociativă se luptă pentru a aduce mai mulți bani din acest coș numit CFM (Cadru Financiar Multianual) în curtea sa. Apărarea și inovarea sunt, de asemenea, sectoare cheie atât pentru UE, cât și pentru România, în actualul context geopolitic.
„A fi de partea fermierilor nu înseamnă a te poziționa împotriva alocărilor bugetare ambițioase pentru sectorul de apărare. Ele trebuie tratate prioritar, iar României trebuie să i se respecte particularitățile“, a spus aceasta.
De asemenea, Georgiana Teodorescu a depus în nume propriu un pachet de amendamente care atrag atenția asupra unor nedreptăți la adresa României:
- realizarea procesului de convergență externă, astfel încât fermierii români să primească aceeași sumă la hectar pe care o primesc omologii lor din Vest;
- în formula de calcul propusă de Comisia Europeană care stabilește bonusul pentru statele care au fost defavorizate din perspectiva lipsei convergenței externe procentul de îndeplinire a acestui proces să fie de 100%;
- bonusul, calculat corect, care intră în alocarea bugetară a României din viitorul Cadru Financiar Multianual să fie folosit exclusiv în domeniul agricol, astfel încât banii aceștia, meritați din plin de fermierii români, să nu ajungă în alte sectoare;
În plus, Georgiana Teodorescu a solicitat ca România și Flancul Estic să primească bonusuri financiare pentru protejarea granițelor Schengen, ținând cont de amenințările cu drone și război hibrid.
Foto: Maria Georgiana Teodorescu
Noi taxe la nivel european. Ce spune europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu
În ceea ce privește introducerea de noi taxe la nivel european, în contextul în care bugetul Uniunii Europene este insuficient, Georgiana Teodorescu a precizat că nu poate justifica acest lucru, pentru că cetățenii români, de exemplu, vor fi pedepsiți nejustificat pentru decizii politice costisitoare ale trecutului.
„O bună parte din viitorul buget multianual al UE e alocată împrumuturilor pe care le-am contractat post-Covid, prin programul Next Generation EU, adică celebrul PNRR și pe care, evident, trebuie să le înapoiem piețelor internaționale de la care am împrumutat.
Întrebările sunt: Pentru milioanele de doze de vaccin plătite de Guvernul României, dar nu și folosite, merită să introducem taxe noi românilor, astfel încât să creștem veniturile UE?
Pentru proiectele PNRR nefinalizate de România, ale căror sume alocate se întorc în bugetul UE, dar care trebuie plătite de toți cetățenii UE, implicit de români, fiind parte din acele împrumuturi contractate de UE pentru PNRR, merită să introducem taxe noi românilor?
Pentru a finanța un Green Deal pagubos și falimentar, pe care acum Comisia Europeană, deși nu o recunoaște, încearcă să îl demonteze bucată cu bucată, după ce a „pârjolit” o industrie întreagă, merită să introducem taxe noi românilor?
Dacă nu ne-am fi asumat închiderea exploatațiilor de cărbune mai repede decât marile puteri ale UE, precum Germania și Polonia, crezându-ne, cu ajutorul unor trădători de țară precum cei de la USR, mai catolici decât Papa, poate nu am fi ajuns în situația în care să ne cumpărăm noaptea, cu bani foarte mulți, propria energie pe care o vindem ziua, cu bani foarte puțini. Și, atunci, vă mai întreb eu, încă o dată: merită, pentru toate aceste decizii criminale, să introducem taxe noi românilor? Din păcate, însă, realitatea e simplă: un vot împotriva taxelor noi înseamnă, de fapt, un vot împotriva viitorului buget multianual al UE. Taxele noi au fost generate la momentul la care și la Bruxelles, și la București s-au luat toate deciziile enumerate mai sus. Azi, nu mai e cale de întors. Bugetul UE înseamnă taxe noi. Cine spune altceva, minte. Iar o Uniune Europeană fără un buget e doar un eseu pe hârtie“, a precizat, pentru DC News, Georgiana Teodorescu.
În final, europarlamentarul AUR a punctat că nivelul Parlamentului European se lucrează intens, astfel încât negocierile pentru fiecare dosar legislativ care stă la baza viitorului Cadru Financiar Multianual să fie gata la timp, iar grupul ECR, din care face parte AUR, are în vedere debirocratizarea și eficientizarea.
„Fără o simplificare reală, riscăm nu doar să îngreunăm lansarea de noi programe și să blocăm absorbția de fonduri europene. Riscăm să ieșim definitiv din această cursă geopolitică și să picăm definitiv într-o altă sferă de influență. Iar asta ar însemna sfârșitul UE“, a concluzionat Georgiana Teodorescu.
Andi Cristea (PSD): Nu putem construi securitatea Europei slăbindu-i coeziunea economică și socială
Despre tensiunile din jurul viitorului buget multianual al Uniunii Europene am discutat și cu europarlamentarul social-democrat Andi Cristea, care a transmis că poziția sa clară este că România nu poate accepta ca nota de plată pentru noile priorități europene să fie achitată de regiunile mai puțin dezvoltate și de agricultorii români.
„Avem nevoie de mai mulți bani pentru apărare, inovare și competitivitate, dar nu putem construi securitatea Europei slăbindu-i coeziunea economică și socială. Trebuie să ieșim din falsa opoziție dintre Est și Vest sau dintre Nord și Sud.
Europă mai competitivă are nevoie de inovare, dar și de infrastructură. O Europă mai sigură are nevoie de apărare, dar și de securitate alimentară. Iar o Europă mai puternică are nevoie ca diferențele dintre regiuni să se reducă, nu să se adâncească. De aceea, în negocierile pentru viitorul Cadrul Financiar Multianual (CFM), linia pe care o susțin este simplă: Noile priorități trebuie finanțate prin resurse suplimentare și printr-un buget european pe măsura ambițiilor pe care ni le asumăm, nu printr-un război între politicile europene“, a spus europarlamentarul Andi Cristea pentru DC News.
La fel ca Georgiana Teodorescu și Victor Negrescu, Andi Cristea a precizat că politica de coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) nu sunt capitole bugetare secundare, va susține menținerea unei finanțări solide și predictibile pentru ele și se va opune oricărei abordări în care noile priorități sunt finanțate predominant prin diminuarea politicilor tradiționale.
„Pentru România, este esențial ca viitorul mecanism de alocare să păstreze în centrul politicii de coeziune criteriul decalajelor de dezvoltare și obiectivul convergenței. Vom urmări cu mare atenție orice tentativă de modificare a metodologiei care ar putea diminua disproporționat alocările pentru regiunile mai puțin dezvoltate“, a spus Andi Cristea.
El a confirmat de asemenea că există o presiune și un risc în legătură cu redirecționarea fondurilor pentru coeziune și politică agricolă comună către apărare și inovare, însă nu trebuie să „luăm bani de la o prioritate esențială pentru a finanța o altă prioritate esențială“.
„Nu putem face Europa mai sigură făcând-o mai inegală. Și nu putem face Europa mai competitivă lăsând în urmă țări și regiuni întregi.
Susțin fără echivoc consolidarea capacității europene de apărare și investițiile în acest sector essential vremurilor pe care le trăim. Pentru România, aflată pe flancul estic al Uniunii și al NATO, necesitatea unor investiții serioase în securitate nu este o discuție teoretică. Tocmai de aceea trebuie să găsim o finanțare credibilă și sustenabilă pentru aceste priorități“, a transmis europarlamentarul PSD.
Foto: Parlamentul European
Poziția lui Andi Cristea: Nu susțin orice taxă doar pentru că este etichetată drept „europeană”
Privitor la creșterea taxării în Uniunea Europeană astfel încât să existe resurse pentru apărare și inovare și banii să nu fie luați de la coeziune și politică agricolă comună, Andi Cristea a precizat că este deschis discuției despre noile resurse proprii ale Uniunii, dar nu susține orice taxă doar pentru că este etichetată drept „europeană”.
„Orice propunere trebuie evaluată după câteva criterii clare: cine suportă efectiv costul, ce impact are asupra competitivității industriei europene, dacă afectează IMM-urile și consumatorii și dacă generează într-adevăr venituri stabile pentru bugetul UE.
Trebuie făcută diferență între o taxă europeană clasică și sistemul resurselor proprii ale Uniunii. Discuția privește, de fapt, modul în care bugetul european își poate diversifica sursele de venit și poate reduce dependența exclusivă de contribuțiile naționale bazate pe venitul național brut.
Această discuție este cu atât mai importantă cu cât viitorul CFM va trebui să gestioneze simultan noile priorități și obligațiile financiare deja asumate la nivel european. Dacă vrem să evităm comprimarea programelor de investiții, avem nevoie de venituri credibile și predictibile.
Poziția mea este, așadar, una pragmatică: un „da” clar unei discuții serioase despre noi resurse proprii și un „nu” unor taxe care lovesc disproporționat cetățenii, IMM-urile sau competitivitatea europeană“, a punctat europarlamentarul PSD.
O întârziere a viitorului financiar european va îngreuna lansarea programelor operaționale și absorbția fondurilor europene, iar potrivit lui Andi Cristea, România știe din experiență cât de mult poate costa o pornire întârziată.
„Nu este suficient să obținem o alocare bună pe hârtie. România trebuie să poată folosi acești bani încă din prima parte a exercițiului financiar. Pentru mine, aceasta face parte din negocierea CFM și nu este o problemă administrativă de discutat după adoptarea bugetului.
Din punct de vedere instituțional, Parlamentul trebuie să insiste asupra unui calendar care să permită adoptarea la timp atât a CFM, cât și a legislației sectoriale. Negocierea regulamentului CFM și negocierea tuturor regulamentelor aferente perioadei 2028 -2034 trebuie să avanseze într-un ritm care să evite un gol între două perioade de programare“, a transmis europarlamentarul.
El a adăugat că trebuie lucrat în paralel pe trei paliere:
- acordul politic asupra CFM,
- adoptarea regulamentelor sectoriale
- pregătirea documentelor de programare la nivel național.
„Dacă aceste procese sunt tratate succesiv, și nu în paralel, riscăm să repetăm întârzierile de la începutul altor exerciții financiare“, a mai precizat Andi Cristea, adăugând că Parlamentul poate pune presiune pentru accelerarea negocierilor, pentru simplificarea cadrului legislativ și pentru instituirea unor mecanisme de tranziție și flexibilitate care să limiteze efectele unei eventuale întârzieri, iar România trebuie să înceapă pregătirea proiectelor și a priorităților înainte ca ultima virgulă din CFM să fie negociată la Bruxelles.
