Nicușor Dan, față în față cu ambasadorii din România. Update: Președintele, dezamăgit de activitatea Ministerului de Externe / video

Update: Premierul Ilie Bolojan le-a mulțumit astăzi, la Palatul Victoria, diplomaților români, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, pentru activitatea desfășurată în ultimul an și pentru colaborarea cu Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe, subliniind rolul esențial al acestora în reprezentarea României și în promovarea intereselor țării în plan extern.

”În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru acest an de colaborare pe care l-am avut cu echipa Ministerului de Externe, cu doamna ministru, cu secretarii de stat, cu dumneavoastră, și să vă asigur de respectul meu, pentru că un element de bază al reprezentării României sunteți dumneavoastră”, a afirmat premierul Ilie Bolojan în deschiderea reuniunii.

Șeful Executivului a vorbit despre provocările majore cu care România s-a confruntat în ultimul an, atât pe plan intern, cât și în contextul evoluțiilor internaționale, arătând că războaiele din vecinătatea României, incidentele cu drone, situația din Marea Neagră, conflictul din Orientul Mijlociu, crizele din energie și seceta au impus o concentrare semnificativă a eforturilor Guvernului.

„A fost un an dificil din vara anului trecut, în care și energiile mele personale, dar și ale membrilor Guvernului s-au canalizat pe problemele majore pe care le aveam, unele din plan intern, puternic presante, altele ca răspuns la crizele pe care le-am avut în acest an”, a afirmat premierul Bolojan.

Un alt subiect abordat a fost situația finanțelor publice și necesitatea continuării măsurilor de reducere a deficitului. Premierul Bolojan a subliniat că dezechilibrele acumulate nu pot fi corectate peste noapte, iar eforturile de consolidare bugetară trebuie continuate și în perioada următoare. „Cu bune și cu rele consider că acest guvern a făcut ceea ce trebuie în această perioadă și, prin măsurile pe care le-am adoptat, am evitat o downgradare a României, am dus scăderea de deficit pe o direcție care pare constantă, dar care își va epuiza scăderea la finalul acestui an.”, a declarat șeful Executivului.

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția și asupra importanței predictibilității și stabilității politice pentru credibilitatea României, avertizând asupra riscului generării unor așteptări care nu pot fi susținute. „Instabilitatea politică, lipsa de predictibilitate vizavi de ce se va întâmpla în România este un factor agravant. Iar crearea de așteptări care nu pot fi acoperite este unul dintre cele mai periculoase lucruri, pentru că, în afară de faptul că ne păcălim cetățenii, generăm o consolidare a sentimentului de neîncredere în autorități”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

În ceea ce privește relația României cu partenerii externi și accesarea fondurilor europene, premierul a evidențiat contribuția echipelor diplomatice, în special a celor de la Bruxelles, atât în relația cu instituțiile europene, cât și în cadrul NATO. Premierul a menționat, de asemenea, parcursul României în procesul de aderare la OCDE și a subliniat importanța continuării eforturilor pentru creșterea competitivității economiei românești. ”În acest an am avut niște provocări externe pe două linii de finanțare, care înseamnă finalizarea programului PNRR și derularea programului SAFE. Pe cele două programe foarte importante pentru finanțările noastre, echipele noastre, în special echipa de la Bruxelles, atât din zona NATO, dar și de la Comisie, consideră că și-au adus un aport foarte important, în afară de negocierile purtate de specialiștii din fiecare minister”, a arătat șeful Executivului.

De asemenea, premierul Ilie Bolojan a făcut referire la negocierile privind finalizarea PNRR și derularea programului SAFE, subliniind că România a reușit să obțină rezultate importante, inclusiv prin redirecționarea unor fonduri către dezvoltarea infrastructurii rutiere.  ”Pe partea de SAFE consider că s-a făcut un lucru bun și, reușind să direcționăm o parte din sume pe infrastructura rutieră, ne-am acoperit deficitele enorme pe acest capitol. Gândiți-vă că am avut 5,5 miliarde pe PNRR, pe transporturi, și am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, ca să ne înțelegem bine. Dacă nu mutam cele 4,2 miliarde din SAFE pe autostrăzi, aveam încă o poveste ratată cu autostrăzile din nord-estul României, Pașcani–Iași–Ungheni sau Pașcani–Suceava–Siret”, a declarat premierul.

Șeful Executivului a subliniat că diplomația economică trebuie să reprezinte o componentă importantă a activității externe a României, dar că eficiența acesteia depinde inclusiv de competitivitatea economiei naționale. „ Pentru a putea fi eficienți ai nevoie de companii care sunt competitive. Altfel, n-am făcut nimic. În acest domeniu, eficiența muncii dumneavoastră și modul în care reprezentați România depinde și de politica internă pe care nu o putem evita”, a afirmat premierul Bolojan.

În ceea ce privește politica externă, premierul Bolojan a reafirmat importanța principalelor ancore strategice ale României: Uniunea Europeană, NATO și parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. Totodată, șeful Guvernului a evidențiat rolul relației cu diaspora românească, în special cu comunitățile din statele Uniunii Europene.
În final, premierul le-a mulțumit încă o dată diplomaților români, reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe pentru activitatea desfășurată și pentru colaborarea cu Guvernul, exprimându-și speranța că următorul Executiv va asigura stabilitate și predictibilitate, astfel încât diplomații români să poată reprezenta cât mai eficient interesele țării. „Sper să existe politici predictibile care să vă creeze portanța pentru a reprezenta și mai bine țara noastră. Vă mulțumesc încă o dată pentru colaborare. Încă o dată, vă asigur de respectul meu, vă doresc mult succes în activitate și vă rog să țineți steagul României acolo unde este loc”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.

Update: Preşedintele a revenit cu un mesaj pe reţelele de socializare despre întâlnirea cu ambasadorii. 

"I-am primit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, pe reprezentanții misiunilor noastre diplomatice, cărora le-am transmis care sunt direcțiile esențiale ale politicii externe a țării noastre.

Cele trei obiective majore ale României sunt, așadar, consolidarea securității, susținerea comunităților românești din afara granițelor și diplomația economică.

România este un contributor la securitatea transatlantică, la securitatea Flancului Estic și a regiunii în care ne aflăm. În ceea ce privește Parteneriatul cu Statele Unite, care este foarte important pentru România, am progresat și, pe viitor, ne dorim ca, dincolo de colaborarea în zona de securitate, să avem o prezență economică mai importantă a companiilor americane în țara noastră.

În actualul context geopolitic, ne concentrăm pe parteneriate bilaterale cu componentă de apărare, care să consolideze securitatea pe care ne-o oferă participarea în formate multilaterale. Combaterea amenințărilor hibride, inclusiv din zona cyber și de dezinformare, rămâne o prioritate.

În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important, cu decizii majore care privesc bugetul european pentru perioada 2028-2034. Sprijinim procesul de integrare pentru Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, fără să ne abatem de la principiul aderării bazate pe merit.

Sunt două formate internaționale prioritare pentru noi - OCDE, unde am îndeplinit toate condițiile tehnice și așteptăm în curând decizia politică pentru integrare. Organizația Internațională a Francofoniei este o altă miză pentru România. Avem un candidat foarte bun pentru poziția de secretar general și e important ca eforturile noastre diplomatice să meargă în această direcție.

În ceea ce privește relația cu comunitățile românești din afara granițelor, am realizat un progres semnificativ în relația cu Ucraina, cu consecințe benefice pentru minoritatea românească din țara vecină. Ucraina sărbătorește 31 august, începând de anul acesta, ziua Limbii Române, și acele îngrijorări cu privire la școala în limba română cred că s-au risipit în bună măsură.

În țările în care avem comunități mari de români, trebuie să optimizăm serviciile consulare.

În domeniul diplomației economice, există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe relevante. De aceea trebuie să ne concentrăm eforturile astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România.

Criza politică prelungită a condus la amânarea atât a rotației diplomaților, care ar fi trebuit să aibă loc în cursul acestei veri, cât și a rezolvării unor chestiuni logistice, administrative și de finanțare de către Ministerul de Externe", a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Nicușor Dan, președintele României, i-a primit, marți dimineață, la ora 09:00 pe șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române
Palatul Cotroceni.

Ulterior întâlnirii cu reprezentanții misiunilor diplomatice, președintele României se va deplasa la Catedrala Națională din București, unde va participa în premieră la deschiderea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (ITO).

În cadrul discursului susținut la Palatul Cotroceni, președintele și-a exprimat dorința ca viitorul Guvern să rezolve sincopele din Ministerul Afacerilor Externe.

„Sper ca în relația cu viitorul Guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul Afacerilor Externe. Exsită chestiuni logistice importante, amânate și pe partea de finanțare, și pe partea de serii administrative ale României în afară, iar politic externă este o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm. Sper că vom avea niște progrese în cursul anului care urmează“, a transmis Nicușor Dan la finalul discursului.

De asemenea, Nicușor Dan a anunțat îndeplinirea celor 25 de condiții tehnice pentru accederea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

„Extrem de importantă este aderarea României la OECD, unde, grație efortului multor oameni, am îndeplinit toate cele 25 de condiții tehnice și așteptăm curând decizia politică pentru integrare”, a zis Nicușor Dan.

România a început oficial negocierile de aderare în ianuarie 2022, iar foaia de parcurs a fost adoptată în iunie același an. În primăvara acestui an, autoritățile române anunțaseră obținerea celui de-al 24-lea aviz din cele 25 necesare procesului tehnic.

Președintele a cerut diplomației să sprijine intrarea firmelor românești pe piețe externe

În cadrul discursului susținut în fața ambasadorilor acreditați în România, Nicușor Dan a făcut un apel către diplomația românească.

„În ceea ce privește diplomația economică, există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe importante.

Pe aceste zone vor exista oportunități și e important să avem un dialog între companiile românești de stat, companiile românești private și diplomația românească, astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România”, a punctat Nicușor Dan.

Discursul complet al președintelui României, Nicușor Dan

„Bună dimineața! Bine ați venit la Palatul Cotroceni.

Trei obiective în politica externă a României - consolidarea securității, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică. Pe unele am progresat mai mult, pe altele mai puțin. Anul acesta va fi mai bun.
În ceea ce privește securitatea, în acțiunile noastre din acest an am încercat să consolidăm rolul nostru în interiorul formatelor multilaterale de securitate în care suntem parte. Și mesajul este că România este un contributor la securitatea transatlantică, contributor la securitatea Flancului Estic și a regiunii mai restrânse în care ne găsim. Așa cum am spus, o prezență importantă, și aș spune ambițioasă, în formatele multilaterale în care suntem parte.
Am avut Summitul B9 la București, cu participarea Secretarului General NATO, cu participarea Statelor Unite, a Ucrainei, și o declarație a Summitului importantă în perspectiva Summitului NATO de la Ankara.

Suntem parte din acest nou format al Flancului Estic în interiorul Uniunii Europene, Formatul Helsinki. Am participat la Board of Peace, participăm în mod activ la Coaliția de Voință.

Acolo, în fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi, așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi.

Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim, dincolo de parteneriatul de securitate, care progresează, ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România.

Ne concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale cu componentă de apărare, care se consolideze securitatea pe care ne-o dă participarea în formate multilaterale.

Pe amenințări hibride, atât partea mai cinetică, cât și partea, să-i spunem, cyber și de dezinformare, progrese mai mari sau mai mici, dar aceste chestiuni trebuie să fie parte din preocupările noastre în continuare.

În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important, cu decizii majore care privesc Cadrul Financiar Multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an. Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european.
Ne interesează foarte mult procesul de extindere, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina și Balcanii de Vest.

Ne interesează foarte mult arhitectura de securitate în interiorul Uniunii Europene. Și am menționat participarea la acest Format Helsinki. Și ne interesează, de asemenea, să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, fenomen în parte nou, în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

Vecinătatea imediată – evident, susținem, am menționat, Coaliția de Voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Pentru asta, sprijinim și bilateral, și în formate multilaterale Ucraina, și sprijinim formele de presiune în special economică asupra Rusiei.

Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, fără să ne abatem de la principiul merit-based, și salutăm deschiderea pentru Moldova și Ucraina a clusterelor de negociere.

Relația cu Republica Moldova rămâne una extrem de importantă pentru politica noastră externă și mă bucur că am progresat în elemente concrete de sprijin, inclusiv interconexiuni energetice cu Republica Moldova.
Marea Neagră - importantă pentru securitatea României, importantă pentru securitatea Europei, importantă în perspectivă pentru relația economică cu zona Caspică și cu Asia în general, și avem progrese pe hub-ul european de securitate maritimă.

Vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep. Progresăm în ceea ce privește interconexiunile energetice cu țările din regiune și fiecare dintre aceste instrumente sunt parte ale politicii noastre de securitate.
Alte formate internaționale. Extrem de importantă aderarea României la OCDE, unde, grație efortului multor oameni, am îndeplinit toate cele 25 grupuri de condiții tehnice și așteptăm curând decizia politică pentru integrare.
Organizația Internațională a Francofoniei, o miză pentru România în perioada imediat următoare. Avem un candidat foarte bun pentru poliția de secretar general și e important ca eforturile noastre diplomatice să meargă în această direcție.

În ceea ce privește relația cu comunitățile românești din afara granițelor, un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat Parteneriatul Strategic, și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina. Ucraina sărbătorește 31 august, începând de anul acesta, ziua Limbii Române, și acele tensiuni sau îngrijorări cu privire la școala în limba română cred că s-au risipit în bună măsură.

E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români, și e important să optimizăm serviciile consulare, și o să revin la chestiunea asta.
În ceea ce privește diplomația economică, există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe importante. Deci pe aceste zone vor exista oportunități și e important să avem un dialog între companiile românești de stat, companiile românești private și diplomația românească, astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România.

Și, în fine, partea administrativă – Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile și sper ca, în relația cu viitorul Guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul de Externe.

Pentru că există, știm toți, există chestiuni logistice importante, amânate, și pe partea de finanțare, și pe partea de sedii administrative ale României în afară, și politică externă, inclusiv din perspectivă economică, este o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm, deci sper că, pe partea administrativă, vom avea niște progrese în cursul anului care urmează.

Pe toate aceste subiecte, vă urez succes și sper ca, peste un an, când ne vom revedea aici, să putem să spunem multe lucruri bune despre ce-am făcut cu toții.

Vă mulțumesc!“, a transmis Nicușor Dan.