Tot PSD, prin vocea premierului Victor Ponta, a anunțat că sistemul cu un singur tur de scrutin va fi cel mai probabil folosit la alegerile locale de anul viitor. Cele două anunțuri permit analiștilor să anticipeze strategia electorală a PSD, în 2016.
Vezi și: Mihai Sturzu: Proiect de modificare a Legii partidelor, depus în Parlament
Raportul PSD-PNL, la primari, este de 3 la 1
Cele două măsuri sunt parte din pachetul de negociere înaintat de PSD, arată profesorul Cristian Pârvulescu, fondatorul Pro-Democrația. Nu au, însă aceeași valoare pentru partidul de guvernământ. ”Cred că PSD poate negocia unele aspecte, poate renunța la unele prevederi, având interesul să promoveze altele. Măsura de liberalizare a vieții politice, prin relaxarea condițiilor impuse la înființarea de partide, este una bună. Apropie decizia de cetățean și permite o înnoire a clasei politice, în principiu. Adoptând această lege, PSD poate susține că adoptă un curent reformator, democratic, lăsând Opoziția fără nimic de criticat. De fapt, PSD are o singură șansă și un interes principal, în 2016. În prezent este cel mai mare partid, având, ca număr, trei primari la fiecare primar al PNL. Scopul este păstrarea staus quo la locale, pentru a păstra baza pentru alegerile parlamentare. Ori, s-a văzut că numărul mare de partide nu are influență asupra alegătorilor. Sunt zeci de partide, acum, și nu pot câștiga mandate. Deci PSD arată că e reformist cu măsura liberalizării, dar nu va ceda la alegerea primarului în două tururi, pe care o va respinge”.
Miza reformei, finanțarea partidelor
La discuțiile cu reprezentanții Coaliției ”Politica fără bariere”, s-a avansat un alt prag, mai important, dincolo de care partidele ar putea primi finanțări de la buget. Acesta ar fi de 2-5%. ”Ideea este că un cetățean care votează un partid, ar fi dispus ca statul să-l finanțeze, pentru că îi reprezintă interesele, spune Cristian Pârvulescu. Partidele trebuie să fie suficient de convingătoare pentru a obține credit, înainte de campanie, căci dacă nu iau cele două sau cinci procente, nu primesc bani de la buget, după. Acest mecanism va face dificil accesul micilor partide nou înființate la dezbaterea publică”.
Citește și: Traian Băsescu, adeziune online la asociația fondată de Monica Macovei
Dacă partidele își vor finanța campania doar din cotizații, formațiunile mari ar fi, de asemena, favorizate. ”Dacă ai un partid cu 300.000 de membri și iei 10 lei cotizație, poți face o campanie, cu 3 milioane. Cu treizeci de mebri, nu poți face nimic, din cotizații”, arată sociologul Ana Bulai, de la AB Research.
Trucul din Parlament
Oricum, aceste modificări ar putea acționa doar la alegerile din 2020, dacă nu sunt adoptate rapid, în Parlament. ”Aceasta ar putea fi strategia optimă pentru un partid care dorește să nu schimbe sistemul, dar nici nu vrea să fie acuzat că se opune reformei, spune Ana Bulai. Modelul german, care permite înregistrarea facilă a noi partide, s-a dovedit mai deschis către comunitatea. Modelul francez, cu 25.000 de semnături, este anacronic. Reprezentativitatea sistemului german este mai bună, mai multe grupuri de cetățeni își fac auzită vocea. Este mai greu de căzut la pace, când ai zeci de aprtide, decât atunci când sunt doar trei. Cu alegerea primarilor în două tururi... aici este mare problemă. Legea electorală trebuie definitivată cu un an înainte de alegeri. Este posibil ca multiplele propuneri aruncate în discuție să ducă la tergiversarea negocierilor, în parlament, mai este nevoie de promulgare și de dezbateri la CCR, deci poate fi foarte ușor de împinsă legea până la depășirea termenului limită. Așa că se vor aplica peste 5 ani”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
