PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la veniturile obținute de la partid, în urma motivării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Social-democrații susțin că hotărârea instanței ridică semne de întrebare privind exercitarea funcției publice de către fostul primar al Timișoarei și solicită, totodată, cercetarea prefectului de Timiș pentru abuz în serviciu.
Condamnatul Fritz are obligația morală de a renunța la sinecura de mii de euro de partid, de la USR
”În urma motivării deciziei ÎCCJ, condamnatul Fritz are obligația morală de a renunța la funcția de președinte USR și la sinecura de mii de euro de partid”, transmite PSD.
”PSD consideră că motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești.
Totodată, motivarea instanței reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiș care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală. Instanța argumentează în detaliu că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani, nu doar o amendă simbolică, așa cum a dispus prefectul.
Președintele USR a luat o „decizie conștientă și deliberată”
Instanța a demonstrat, dincolo de orice dubiu, că președintele USR a luat o „decizie conștientă și deliberată” când și-a exercitat funcția publică pentru a-și servi clientela politică. Instanța a arătat că referatul de aprobare semnat de Fritz pentru proiectul ce îl favoriza pe sponsorul său din campanie „exprimă manifestarea de voință a autorității executive de a-și însuși proiectul și de a-l supune votului consiliului local”.
Deci, Dominic Fritz a știut că fapta sa este ilicită și că există un conflict de interese, așa cum a știut și sponsorul său de campanie, care, în calitate de consilier local la Primăria Timișoara, s-a abținut de la vot când a fost aprobat proiectul ce îl favoriza.
Cea mai rușinoasă apărare a fostului primar al Timișoarei a fost că fapta sa nu ar fi fost prea gravă, în raport cu beneficiul sponsorului său, cerând instanței să o treacă cu vederea. Însă, Înalta Curte a arătat că „interdicția de mai ocupa funcții eligibile pe o durată de trei ani, nu este, în principiu, disproporționată în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupție și din conflictele de interese”.
”Obsesia de a obține funcții publice a lui Dominic Fritz”
Din textul motivării se mai poate observa obsesia de a obține funcții publice a fostului primar din Timișoara. Este relevantă în acest sens tentativa sa de a obține clemența instanței, pe motiv că își dorește să candideze la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutine care vor mai avea loc până atunci.
Instanța i-a arătat lui Fritz că ar fi trebui să țină cont de aspirațiile sale electorale atunci când a comis fapta ilicită pentru că „această imposibilitate [de a mai ocupa funcții eligibile] constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese.”
Instanța i-a mai sugerat fostului primar că funcțiile publice nu reprezintă singurele surse din care poate obține câștiguri personale, arătând că „interdicția nu-i îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat”.
Așadar, dacă mai are un strop de demnitate, Dominic Fritz ar trebui să renunțe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR și să își caute de lucru în mediul privat, unde lucrează din greu mulți dintre votanții pe care i-a înșelat”, potrivit unui comunicat al PSD remis DC News.
Ce scrie în motivarea ÎCCJ. De ce și-a pierdut liderul USR mandatul de primar al Timișoarei
Motivarea deciziei definitive a Înaltei Curți în dosarul de conflict de interese al lui Dominic Fritz a venit joi. Potrivit acesteia, liderul USR a acționat "conștient și deliberat" atunci când a semnat acel document administrativ care putea aduce beneficii unei persoane care îi finanțase campania electorală.
Înalta Curte de Casație și Justiție (}CCJ) a stabilit, în motivarea deciziei definitive privind conflictul de interese al lui Dominic Fritz, că fostul primar al Timișoarei a acționat "conștient și deliberat" atunci când a semnat documentele pentru un PUZ de pe urma căruia putea beneficia arhitectul Răzvan Negrișanu, care îi împrumutase bani pentru campania electorală.
Dominic Fritz a acționat "conștient și deliberat"
"Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată", se arată în motivarea ÎCCJ consultată de DC NEWS.
ÎCCJ susține că Dominic Fritz putea evita să semneze acele documente
Dominic Fritz susținuse că rolul său în semnarea acelor acte fusese doar formal și că procedura fusese începută de fostul primar al Timișoarei, Nicolae Robu, iar el doar a dus-o până la capăt. Tot el susținuse că împrumutul primit de la Răzvan Negrișanu urma să fie rambursat prin Autoritatea Electorală Permanentă și că nu exista un câștig concret pentru creditorul său. Totuși, ÎCCJ a subliniat faptul că Dominic Fritz știa din start că era dator față de arhitectul în cauză și că avea posibilitatea să delege atribuția pentru a evita această situație de conflict de interese, fără să blocheze proiectul, situația pe care a spus că a vrut să o evite.
Fritz a recunoscut chiar în contestație că a semnat referatul de aprobare a acelui PUZ pentru a arăta că schimbarea primarului nu însemna și oprirea procedurii începute anterior. Instanța a considerat însă că acest lucru demonstrează tocmai că semnătura nu a fost una automată și absolut necesară.
"Această afirmație constituie, prin chiar conținutul său, mărturisirea unei manifestări conștiente și neechivoce de voință de a menține și continua procedura de adoptare a actului administrativ", se arată în motivare.
Cui putea fi delegată atribuția, conform ÎCCJ
Fritz a susținut că viceprimarii nu fuseseră încă aleși și că nu avea cui să delege atribuția, dar ÎCCJ a stabilit că: "Absența viceprimarilor aleși nu constituia o imposibilitate insurmontabilă de a se abține: recurentul avea la dispoziție mecanismul legal al delegării către secretarul general al municipiului".
Un alt argument invocat de Fritz a fost că arhitectul care îl împrumutase nu avea un câștig concret de pe urma semnăriii acelui PUZ, dar ÎCCJ a argumentat că, în cazul conflictului de interese, nu este necesar ca avantajul să se fi produs deja.
"Împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate. Abținerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză. (....)
Atunci când titularul funcţiei participă la adoptarea unui act susceptibil să producă un beneficiu unei persoane cu care acesta se află într-un raport patrimonial relevant, este afectată însăşi aparenţa de imparţialitate pe care exercitarea autorităţii publice trebuie să o ofere cetăţenilor. Prin urmare, gravitatea unui asemenea incident de integritate nu poate fi redusă exclusiv la existenţa sau inexistenţa unui prejudiciu ori la valoarea avantajului patrimonial obţinut. Ea trebuie analizată şi prin prisma valorii instituţionale afectate.
În acest sens, nu vorbim numai de consecinţele conduitei individuale, ci şi restabilirea unei separări neechivoce între interesul privat şi autoritatea publică, indispensabilă pentru protejarea credibilităţii, imparţialităţii şi integrităţii funcţiei exercitate. Legitimitatea democratică a mandatului nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese", se mai arată în motivare.
Dominic Fritz, fără mandatul de primar, după ce a fost găsit în conflict de interese. USR nu l-a putut salva pe Fritz
Amintim că la sfârșitul lunii august preşedintele Nicuşor Dan a promulgat Legea Integrităţii, potrivit căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timişoarei, după ce a fost găsit în conflict de interese. Chiar dacă USR atacase la CCR Legea ANI pentru a-i salva mandatul, Curtea a declarat constituțional "amendamentul Fritz". În motivarea deciziei, CCR explicase că noua normă încheie un mandat "a cărui integritate a fost afectată".
Agenţia Naţională de Integritate îl declarase în conflict de interese pe Dominic Fritz deoarece în campania electorală din 2020 acesta primise un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR, iar firma acestuia realizase documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului care a ajuns ulterior în procedura administrativă semnată și de primarul Timișoarei. Deși Fritz a atacat de mai multe ori decizia, a pierdut definitiv la ÎCCJ, pe 18 iunie.
Pe 1 octombrie, atunci când mandatul lui Fritz a încetat, atribuțiile de primar al Timișoarei au fost preluate de viceprimarul Ruben Lațcău. El va deține acestă funcție până la alegerea unui nou primar.
