"Noi, preşedinţi ai unor state din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declaraţie: reiterăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susţinem ferm decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei", se arată în declaraţia comună.
Semnatarii declaraţiei cer Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate.
"Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei", prevede documentul.
Declaraţia este semnată de preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele ceh, Milos Zeman, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Letoniei, Egils Levits, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, preşedintele Republicii Muntenegru, Milo Dukanovic, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova.
Șeful NATO: Ucraina are dreptul să-și recupereze cu forța teritoriile ocupate
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat vineri anexarea ilegală şi ilegitimă de către Rusia a patru regiuni din Ucraina şi a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict.
Ucraina are dreptul să recupereze cu forţa aceste teritorii acum ocupate şi noi o vom sprijini să continue eliberarea acestor teritorii, a declarat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.
Aceste regiuni sunt Ucraina, la fel cum Crimeea (anexată în 2014 de Moscova) este Ucraina", a spus el. Aliaţii nu vor recunoaşte niciodată aceste teritorii ca făcând parte din Rusia.
Monitorizăm îndeaproape ceea ce face Rusia (...) şi i-am transmis foarte clar Rusiei că vor exista consecinţe grave dacă armele nucleare vor fi folosite împotriva Ucrainei", a avertizat el.
Demararea aderării nu va fi, cel mai probabil, una accelerată
Jens Stoltenberg a rămas evaziv atunci când a fost întrebat despre cererea de "aderare accelerată" a Ucrainei la NATO, anunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă", a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată "în unanimitate" de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general.
El a subliniat, de asemenea, refuzul Alianţei Atlantice de a se implica direct în conflictul dintre Ucraina şi Rusia.
De asemenea, a dat asigurări că aliaţii îşi vor apăra infrastructura strategică după sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică, în apele internaţionale din largul insulei daneze Bornholm.
Jens Stoltenberg îl va primi sâmbătă, la sediul NATO din Bruxelles, pe premierul danez Mette Frederiksen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
