Modelul finlandez de educație a fost multă vreme prezentat drept un exemplu pentru școlile din România, dar sistemul lor nu poate fi implementat la noi. Prof. univ. dr. Radu Gologan a explicat de ce.
De-a lungul timpului România a căutat prea mult modele de educație în alte țări și a uitat să păstreze lucrurile bune din cei peste 150 de ani de învățământ românesc.
Prof. univ. dr. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, a spus că românii au tendința să creadă că tot ce vine din Occident este mai bun, iar tot ce există în țară este rău.
Potrivit profesorului, modelul finlandez nu poate fi copiat pur și simplu, pentru că în Finlanda sunt alte condiții: mai mulți bani pentru educație, comunități mai mici, mai multă disciplină și profesori mai bine plătiți.
Video:
„Mie mi se pare că în toate aceste tentative de reformă - sigur, s-au schimbat multe, s-au întâmplat multe lucruri bune - dar în aceste fragmente de reformă cărora le lipsește continuitatea și le lipsește unitatea, am parcurs o goană după modele: ba modelul finlandez, ba modelul nu știu care, funcționarii din minister, cei responsabili de schimbările acestea, uitându-se mai degrabă în alte sisteme, ceea ce nu este un lucru rău, dar ignorând lucrurile bune din 150 de ani de învățământ românesc, de la Spiru Haret încoace. De ce nu avem și imaginea aceasta de a recupera ce e bun, de a continua pe un filon european?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„Noi avem totuși, ca popor, handicapul ăsta lăsat de istoria noastră în care, de foarte multe ori, îndreptându-ne spre Vest, am văzut la alții numai lucruri bune și la noi numai mizerii.
Asta este o tară istorică, ce să-i facem, trăim cu ea. Dar și asta trebuie, cu timpul, ștearsă. Bine, sigur, nu să trecem în extrema cealaltă, să devenim suveraniști cu orice preț. Nici vorbă!
Au fost câțiva ani în care s-a vorbit numai de învățământul finlandez. Da, au reușit, pentru că populația școlară este repartizată într-un anumit fel, au o tradiție a ordinii și disciplinei mai mare, au și mai mulți bani, populația e mult mai mică, comunități mici care pot fi controlate mai bine și ajutate”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan.
„Profesorii au salarii mai mari. Am fost și eu acolo la o discuție și spunea un profesor că avea vreo 6.500 de euro salariu, un profesor de liceu cu o vechime cam de 15 ani. Sigur că se schimbă puțin lucrurile față de salariile de la noi. Altă motivație, altă implicare”, a spus Sorin Ivan.
Sistemul francez de învățământ are mari probleme
Profesorul a spus că sistemul francez de învățământ are probleme serioase, cu excepția școlilor de elită.
„Pe de altă parte, dacă ne uităm la alte școli, alte sisteme de învățământ - cel francez, de exemplu - în afară de școlile de elită, sistemul francez de învățământ are mari probleme și o spun și ei asta. Vedeți că, în zilele noastre, consecințele se văd, pentru că francezii care nu sunt bine școliți probabil că au învățat, au auzit de Revoluția Franceză și vor în orice moment s-o refacă”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan.
Ar trebui să reducă România dificultatea materiilor pentru a se alinia la nivelul european?
Întrebat dacă România ar trebui să reducă dificultatea materiilor pentru a se alinia la nivelul european, prof. univ. dr. Radu Gologan a spus că nu este nevoie de o astfel de măsură.
Potrivit acestuia, matematica nu trebuie să însemne doar formule și exerciții, ci trebuie să-i ajute pe elevi să gândească logic și să înțeleagă lumea. Profesorul este de părere că elevii ar trebui să învețe mai puține lucruri, dar să le înțeleagă bine.
„Mai e un fenomen: în ideea sincronizării învățământului românesc cu cel din restul Uniunii Europene, a apărut ideea că la noi nivelul e mai sus decât în alte părți. În Germania, de pildă, în clasa a VII-a se studiază o matematică mai dificilă care în Germania se studiază în a IX-a. Știm și de la migranții noștri că un copil de-al nostru de clasa a V-a este de nivelul clasei a VI-a sau a VII-a acolo. E ăsta neapărat un lucru rău, trebuie să ne aliniem în jos, să reducem nivelul ca să ne aliniem cu alții?”, a întrebat Sorin Ivan.
„Părerea mea e că nu e un lucru rău. Dar să plecăm totuși de la premisa următoare: vorbim de matematică în școală, matematica nu se face neapărat ca să ai un bagaj de elemente matematice pe care să le folosești nu știu când în viață. Matematica se face în primul rând pentru a-ți ordona gândirea și a ști să modelezi realitatea și s-o înțelegi, să ai niște termeni pe care matematica îi numește ipoteză și din ei să extragi o concluzie, teorema.
Asta trebuie să învețe omul, cetățeanul român, nu neapărat că face funcția de gradul doi în clasa a VIII-a sau că o face în clasa a X-a. Nu cred că e mare diferență aici.
În schimb, ar fi bine ca învățământul - vorbesc acum iar de cel matematic, dar pot să vorbesc și de cel de la limba română - părerea mea e că generațiile din ziua de astăzi ar trebui să învețe ceva mai puțin, dar mai bine. Adică decât mult și prost, mai bine puțin și bine, cum am mai spus-o și cum o spuneau și bunicii mei în copilăria mea”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan.
„Prin urmare, nu abordarea cantitativă, nu volum de materie, nu teme parcurse mai repede, ci o abordare mai profundă, mai bazată pe substanță, pe calitate, substanță”, a spus Sorin Ivan.
„Și găsite posibilitățile prin care, la fiecare materie, copilul să fie atras de ceva. Nu neapărat să fie bun la toate materiile, dar măcar două-trei dintr-astea să-l atragă foarte tare, să-i placă la școală”, a spus prof. univ. dr. Radu Gologan la emisiunea DC Edu, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan la DC News și DC News TV.
