Ministerul Educației și Cercetării ar urma să aibă, în premieră, un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, pe lângă oficialul de la conducerea acestui portofoliu.
Ministrul Educației și Cercetării din Guvernul Niculescu, dacă Executivul trece de votul de încredere din Parlament, va avea doi miniștri: pe independentul Valentin-Sorin Costreie, consilier prezidențial, și pe Sorin-Gabriel Ionescu, ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, din partea PSD.
Această mișcare ar fi o premieră pentru România, deși a existat un model asemănător în 2012, când Mihnea Costoiu prelua funcția de ministru delegat, dar la acea dată pentru învățământul superior, cu Remus Pricopie la Ministerul Educației Naționale, în Guvernul Ponta.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan: Găsim o justificare pentru o astfel de abordare
DCNews l-a contactat pe prof. univ. dr. Sorin Ivan pentru a avea o perspectivă asupra noii propuneri pentru conducerea Ministerului Educației. Miniștrii propuși în Executivul Niculescu au început, astăzi, să fie audiați în comisiile de specialitate.
„Este o situație nouă, o inovație - să-i spunem așa - a noului Guvern. Au fost momente când a existat un ministru delegat pentru învățământul superior, domnul Mihnea Costoiu (n.r. 2012 - 2014). Ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, din câte știu eu și urmăresc fenomenul și sistemul educațional românesc de foarte mulți ani, nu știu să fi existat. Probabil că există o justificare și nu văd ceva critic în această situație nouă. Probabil că se intenționează - și asta este o necesitate socială, cu toții ne dorim acest lucru -, să se acorde mai multă atenție învățământului preuniversitar decât până acum, să se implice mult mai multe eforturi și competență pentru acest domeniu de mare complexitate și importanță al educației. Privind lucrurile analitic și într-o critică constructivă, găsim o justificare pentru o astfel de abordare”, a punctat prof. univ. dr. Sorin Ivan, în exclusivitate pentru DCNews.
De ce ar avea nevoie Ministerul Educației de un ministru delegat separat
„Când spunem Ministerul Educației și al Cercetării, vorbim despre un sistem vast, uriaș. Dacă vorbim despre educația românească, acoperim un teritoriu foarte larg - de la zero la 20+ ani: de la educația antepreșcolară, segmentul 0-3 ani - creșele, care au fost asimilate de sistemul de învățământ, apoi învățământul preuniversitar: primar, gimnazial, liceal și postliceal, apoi învățământul universitar care înseamnă licență, masterat, doctorat, postdoctorat, studii postuniversitare. Fiecare dintre aceste două secțiuni ale învățământului formează câte un domeniu foarte larg, complex și, împreună, constituie sistemul educațional românesc.
Dintre cele două, învățământul preuniversitar, cel care ocupă segmentul 0-18 ani, prezintă cel mai mare interes și are cel mai mare impact social, pentru că se referă la copii de vârstă mică, acea educație timpurie, care se întinde de la zero la șase-șapte ani, care acoperă și ciclul primar, deci aici este cel mai mare interes social, aici se concentrează cea mai mare atenție, cele mai multe sensibilități, emoții, aspirații ale copiilor, și, în special, ale părinților. Învățământul preuniversitar ocupă o zonă foarte mare a societății românești.
Dată fiind importanța învățământului preuniversitar, cu importanța pentru copii, pentru formarea și instruirea lor, educația și formarea lor complexă, având în vedere că vorbim despre copii care au nevoie de educație de calitate, și impactul social este mai mare. Și eforturile și complexitatea acestuia sunt mai mari. Acestea sunt argumentele celor care au conceput noul Guvern pentru a crea acest nou post de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar”, a adăugat prof. Sorin Ivan.
La ce trebuie să fie atent ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar
Mai mult decât, atât, acesta a evidențiat importanța examenelor din preuniversitar, mai ales Evaluarea Națională și Bacalaureatul, aspecte asupra cărora ministerul trebuie să se aplece cu mare atenție: „Sunt examene de o complexitate cu totul și cu totul specială, care trebuie bine administrate. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere și examenul de acces în clasa a V-a, de la ciclul primar la gimnaziu al școlarilor care devin elevi, chiar dacă acesta este administrat la nivelul unităților școlare, al colegiilor care au și gimnaziu”.
„Trebuie să avem în vedere, de asemenea, și examenele care se adresează cadrelor didactice sau viitoarelor cadre didactice, definitivatul, titularizarea, astfel încât avem de a face cu un grad ridicat de complexitate în ceea ce privește evaluările, examenele ș.a.m.d.”, a adăugat prof. univ. dr. Ivan.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan, despre proiectele de anvergură națională din educație
„Apoi, trebuie să ne concentrăm asupra faptului că Ministerul derulează, la nivelul întregii țări, în sistemul de învățământ preuniversitar, o serie de programe și proiecte de anvergură națională, care privesc reducerea abandonului școlar, digitalizarea, combaterea violenței, analfabetismul funcțional, pregătirea și formarea continuă a cadrelor didactice. Aceste programe presupun viziune, implicare, resurse umane, eforturi de mare complexitate. Prin urmare, preuniversitarul reprezintă, în sine, un sistem educațional de mare complexitate și dificultate în ceea ce privește administrarea lui și eforturi din partea instituțiilor responsabile, a decidenților - a ministerului, a inspectoratelor școlare și unităților de învățământ etc.
Dată fiind această complexitate, probabil că, de la nivelul viziunii noului Guvern, se încearcă o optimizare a abordării administrative, iar printr-un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar se urmărește ca lucrurile să fie mai bine administrate, sub un control riguros, în direcția calității și eficienței”, a mai spus specialistul în educație.
„La învățământul universitar, vorbim despre tineri majori, care au propriile opțiuni, mulți au locuri de muncă. Acolo, sigur, emoția și impactul social poate că se mai disipează”, a conchis prof. univ. dr. Sorin Ivan, realizatorul emisiunii DCEdu de la DCNews.
