Pericolele generate de fake news, deepfake și inteligența artificială au fost aduse în prim-plan în cadrul Conferinței Științifice Internaționale "Combaterea dezinformării, scut al democrației".
Conferința Științifică Internațională „Combaterea dezinformării, scut al democrației”, desfășurată la Universitatea Titu Maiorescu din București, a reunit specialiști și reprezentanți ai mediului academic pentru a dezbate impactul dezinformării asupra societății și riscurile pe care aceasta le generează pentru valorile democratice.
În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Sorin Ivan a explicat cum influențează proliferarea informațiilor false și manipularea percepția asupra realității, de ce tehnologia și inteligența artificială amplifică vulnerabilitățile societății în epoca post-Adevăr și care sunt soluțiile pentru combaterea fenomenului.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
Epoca post-Adevărului: "Societatea se află sub riscul aruncării în confuzie, fragmentării și disoluției"
"Discutăm despre Adevăr în epoca post-Adevărului. Cunoaștem cu toții că ne aflăm într-un cadru al conflictului ideologiei. Vorbim de o serie de valori aflate sub semnul umanismului sau al noului umanism, dar toate aceste tendințe uneori alunecă spre extreme. Ajungem să vorbim de Cancel Culture și altele. Este un peisaj dramatic în care este foarte greu să ne ținem punctele de reper.
Minciuna și propaganda sunt vechi. Sunt de la facerea lumii, de la Geneză încoace. Rămânem în paradigma mitului Genezei și privim de-a lungul istoriei. Ceea ce s-a schimbat în ultimele decenii este volumul informației cu aportul fabulos al tehnologiei. În acest peisaj omul este și mai vulnerabil. Informația, ea însăși, este mai expusă manipulării. Societatea se află sub riscul aruncării în confuzie, fragmentării și disoluției în cele din urmă. Privitor la dezinformare, trebuie să știm câteva modalități prin care se practică. Acestea se realizează prin comunicare publică și propagarea în mass-media.
Modalități de dezinformare
Aici punctăm fake news-urile, deepfake-urile, trunchierea informației, intoxicarea informației și campaniile de dezinformare. Toate acestea sunt desfășurate concertat, sinergic și deseori neîntâmplător. Ele sunt realizate în direcția atingerii unor scopuri. Desigur, tehnologia facilitează toate aceste fenomene. Inteligența Artificială marchează o nouă revoluție. Probabil că va fi Revoluția 5.0, adică cea mai importantă revoluție industrială sau ecologică din istoria umanității. În opinia mea, va fi o revoluție continuă care nu se va sfârși niciodată. Din punctul meu de vedere, datorită modului în care evoluează această tehnologie genială, salturile vor fi atât de mari încât totul se va schimba în mod continuu. Evident că aici informația va fi supusă acestor transformări. Așa cum s-a întâmplat în istorie, orice tehnologie a venit cu o latură bună, cu o proiecție utopică, dar și cu una distopică. Dacă ne uităm în secolul XX, probabil cel mai relevant exemplu este tehnologia atomică. Astăzi vorbim de Inteligența Artificială și nu cred că lucrurile se pot rezuma la a fi optimist sau pesimist. Totul trebuie pus sub ideea de luciditate.
Nu mai intru în mecanismele dezinformării pentru că ne confruntăm cu ele zi de zi. Dacă am reflecta la acest aflux de informații care vine peste noi, la aceste procese în mijlocul cărora suntem niște entități manipulabile, atunci am realiza complexitatea fenomenului. Suntem în mijlocul unei rețele informaționale. Nu toată informația este corectă și livrată cu cele mai bune intenții. Din cauza tehnologiei, așa cum știm, este din ce în ce mai greu, poate în viitor va fi imposibil, să separăm minciuna de adevăr. Ce e rău și ce e bine? Asta spune poetul și ar trebui să rămână ca un model.
Democrația și criza credibilității
Celălalt concept cheie al demersului nostru este democrația. Mi se pare foarte util să vedem cum anume afectează dezinformarea tot acest concert fenomenologic, de manifestări, în special sub egida manipulării, tot spectrul democrației. În primul rând, o afectează prin pierderea individului în valori, în principii, în mecanisme, în procese, în democrația în sine. În momentul în care ești la intersecția informațiilor contradictorii, care sunt din ce în ce mai credibile, cu atât confuzia cognitivă, gnoseologică, existențială, devine mai mare.
Omul se află în centrul unui vortex informațional și ajunge să nu mai înțeleagă nimic din ceea ce i se întâmplă. Omul se află la răscrucea acestor informații, iar toate sunt deghizate în hainele adevărului prin mecanismele din ce în ce mai specializate ale manipulării. Cu toții frecventăm tehnologia. Eu cred că este un dar, un triumf al geniului uman, care culminează cu Inteligența Artificială, dar deseori o folosim spre irosirea timpului, în loc să o folosim pentru creșterea noastră spirituală, morală și așa mai departe. E o fereastră imensă spre universul nesfârșit al cunoașterii.
Ce e de făcut și ce soluții avem?
Ce e de făcut? Ce avem de făcut? Cred că avem de înfruntat un pericol redutabil, din ce în ce mai greu de înfruntat și de combătut. Totuși, istoria ne învață că omul, încă Homo sapiens, nu Homo digitalis, a reușit să-și depășească statutul, condiția, pericolele externe. A reușit să-și depășească limitele și aici aș pune accentul pe lupta cu sine, pe lupta cu propriul ego, în direcția revelației spirituale și a dezvoltării conștiinței de sine. Evident, educația reprezintă calea supremă a acestei rezistențe. Totul depinde de un exercițiu de supraviețuire în fața unor pericole pe care, așa cum am spus, le observăm sau care devin invizibile și care ne modifică subtil, pe nevăzute, fără să realizăm, valorile și sensul existenței.
Sigur, dacă ne mutăm în teritoriul surselor de difuzare și de practicare a dezinformării în mass-media, evident că rămâne acel ideal al profesionalismului, al obiectivității, al echilibrului, totul sub auspiciile informării corecte și nu în baza unor interese. Dacă venim în teritoriul școlii, în speță și al universității, trebuie să asumăm rolul pe care îl avem ca instituție a formării, a instruirii, a formării intelectuale și morale. Trebuie să cultivăm studenților și elevilor capacitatea de a înțelege cu propria minte ceea ce se întâmplă. Gândirea critică despre care tot vorbim a devenit un soi de marotă. Vorbim despre ea în continuu, dar uneori nu explicăm ce înseamnă gândirea critică. Este ideea de a înțelege lumea cu propria gândire", a explicat prof. univ. dr. Sorin Ivan.
