Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori în școli, probă eliminatorie, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul candidaților, care au reclamat că timpul de rezolvare a fost mult prea scurt pentru rezolvarea a 20 de cerințe complexe.
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori în școli a debutat cu o probă „care a provocat o mare tulburare în sistemul nostru de învățământ”, a declarat prof. univ. dr. Sorin Ivan, în exclusivitate pentru DCNews.
Examenul desfășurat pe 13 octombrie „i-a luat prin surprindere pe mulți dintre candidați și pe întreaga comunitate educațională”, a adăugat prof. univ. dr. Ivan, care a dezvăluit detalii din interacțiunile pe care le-a avut cu mai mulți candidați, după încheierea examenului - atât cu cei care au promovat și se vor prezenta pentru a doua probă a concursului, programată pe 20 octombrie, cât și cu cei care nu au promovat examenul.
Foarte mulți candidați au reclamat timpul insuficient pentru rezolvarea cerințelor: 60 de minute pentru 20 de întrebări de tip grilă.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan, detalii de la examenul care a stârnit nemulțumiri
„Modul de abordare a provocat o serie de controverse, de nemulțumiri. Ca profesor și ca om care analizează educația, cred că importante sunt conținutul acestei probe și sensul întregului demers. Din ceea ce am discutat cu persoane care au susținut proba, dintre care unele au trecut-o, iar altele au picat-o, am o serie de concluzii.
În primul rând, conținutul acestei probe - fără să intru în detalii tehnice, întrucât nu sunt specialist în astfel de evaluări - mi s-a părut o abordare improprie din punct de vedere al conținutului în raport cu miza și importanța fișei postului de director.
Am văzut că proba a fost concentrată pe abilități de gândire matematică, de aritmetică, de calcul - și cu implicarea logicii. Desigur că gândirea matematică este necesară, aceasta e o idee pe care o promovez și eu în emisiunile mele DC Edu de la DCNews, dar nu știu dacă astfel de subiecte sunt fundamentale într-o probă eliminatorie. Poate că ele ar fi utile și ar avea o importanță complementară în profilul general al unui director” a punctat Sorin Ivan.
20 de cerințe complexe, de rezolvat într-o oră
„A fost criticat modul de desfășurare, cele mai multe nemulțumiri venind chiar din partea candidaților care au trecut proba: timpul a fost insuficient pentru desfășurarea acestei probe eliminatorii, adică o probă cu o miză imensă. Au fost 20 de întrebări de tip grilă, cu cerințe foarte complexe, foarte stufoase, iar timpul de rezolvare a fost doar de o oră.
Din discuțiile mele cu unele doamne director, a reieșit faptul că numai lectura acestor cerințe lua un timp destul de îndelungat, care reducea, practic, șansele de rezolvare în ansamblu a subiectelor. Cerințele cereau o a doua lectură sau, poate, o a treia lectură. Apoi, calcule pe hârtie cu creionul. Nici ciornele nu au fost permise. Cerințele presupuneau o abordare foarte laborioasă: cerințe formulate complex, pe spații mari, care reclamau timp, iar timpul de rezolvare a fost foarte mic.
Tot din dialogurile cu unii candidați care au promovat această probă, adică nu ar avea motive să fie nemulțumiți, am aflat că timpul acesta, oricum insuficient, a fost subminat de încă o procedură bizară, aceea a hașurării pătratelor cu răspunsul corect - niște pătrate de dimensiuni mari, care trebuiau hașurate într-un anumit fel pentru a putea fi citite de către calculator. Niște chestiuni inutile, o încărcare birocratică fără absolut niciun rost, într-un timp oricum foarte limitat. Este de neînțeles această chestiune. A fost un șoc psihologic!”, a mai transmis prof. univ. dr. Sorin Ivan, în exclusivitate pentru DCNews.
Și o jumătate de oră în plus ar fi fost utilă
Candidații i-au reclamat prof. univ. dr. Ivan că „cel puțin o jumătate de oră în plus ar fi fost foarte utilă” în desfășurarea acestui examen: „Ar fi fost nevoie de timp pentru citirea, cu atenție, a cerințelor și recitirea lor, care erau formulate foarte stufos, apoi a fost nevoie de timp pentru calcul cu creionul în mână, pentru că aceste exerciții erau de o asemenea natură”, a mai punctat profesorul Sorin Ivan, pentru DCNews.
Mai mult, la finalul examenului, presați de timpul limitat, unii candidați au fost nevoiți să completeze răspunsurile rămase la întâmplare.
„Ultimele două-trei întrebări au fost abordate prin virtutea hazardului, în grabă, pentru că nu a existat timp de citire sau recitire, ci candidații au completat așa cum au putut, la inspirație și fără analiză”, a precizat Sorin Ivan
Cum ar trebui să fie evaluați candidații pentru funcția de director
„Cred că, pentru desemnarea unui director, pentru alegerea acestuia, evaluarea ar trebui să se orienteze către alte conținuturi, care privesc procesul de management, de situații de criză, situații complicate. Un manager nu este neapărat un filosof, un matematician, ci un om practic, cu spirit pragmatic, care trebuie să găsească soluții pentru diverse situații practice legate de: infrastructură, logistică, comunitate educațională, bullying, violență, agresivitate, promiscuitate, relaționare - de toate pericolele care îi pândesc pe copii din ce în ce mai mult, precum consumul de droguri, de alcool etc. Aceste lucruri ar fi mai importante, sunt convins că sunt fundamentale.
Desigur că în abordarea lor îți trebuie o gândire lucidă, profundă și complexă, dar nu la nivelul acesta de calcule matematice sau de exerciții logice. Să nu uităm că trăim în era tehnologiei. Nu știu cât de relevante sunt astfel de calcule matematice și exerciții logice într-o epocă în care fiecare dintre noi, inclusiv un director de școală sau de colegiu, are la dispoziție tehnologie, telefon mobil, inteligență artificială etc. Alte competențe și abilități ar trebui evaluate în selectarea și numirea unui director. Nu neg importanța gândirii matematice, a capacității de a dezvolta raționamente logice, dar pentru un director alte aspecte sunt relevante”, a propus prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Directorul unei școli trebuie să fie un bun manager
Făcând o paralelă cu rezultatele slabe la testele PISA ale elevilor români, Sorin Ivan a propus și ca examenele pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli să pună accent mai mare pe competențe, și nu pe memorare.
„Suntem indignați, nemulțumiți, revoltați de testele PISA. E un fel de stigmat pe școala românească - analfabetismul funcțional, evidențiat în rândul elevilor în jurul vârstei de 15 ani. E o emblemă nedreaptă, cred și nu cred în ea, dar adolescenții noștri sunt foarte inteligenți, chiar dacă au nevoie de un ghidaj. De ce apar aceste rezultate? Pentru că e o diferență de abordare. Învățământul românesc rămâne ancorat într-un orizont conceptual teoretic abstract, în timp ce aceste teste evaluează capacitatea elevilor de a opera cu informațiile dobândite, de a verifica ce știu elevii să realizeze cu aceste informații. E pasul de la cunoștințe la competențe.
Poate că și aceste evaluări ale candidaților pentru funcția de directori ar trebui să țină cont de această viziune și să treacă de la abordarea logică, matematică, la aspectele practice, pragmatice, manageriale, care sunt fundamentale în fișa postului a unui director de unitate de învățământ. Am depășit epoca memorării, stocării de informație în creierul nostru. Ar trebui să trecem la o fază superioară, aceea a unei capacități de procesare mult mai complexă a informației, având la dispoziție sursele de informație către care ne oferă acces tehnologia”, a propus prof. univ. dr. Sorin Ivan, la DCNews.
Printre candidații care nu au promovat proba eliminatorie se numără directori ai unor colegii de prestigiu din București, precum Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, și Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București.
