Profesoara Anca Florea are un mesaj pentru noua conducere a Ministerului Educației.
Anca Florea, profesoară de științe socio-umane și candidată la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct, critică diferențele dintre cele două probe scrise. Aceasta cere conducerii Ministerului Educației să analizeze oportunitatea continuării concursului și ridică întrebări privind dificultatea subiectelor, timpul de lucru și rolul interviului în stabilirea rezultatelor finale.
În Buzău, sunt pe rol două procese, unul dintre ele conducând la suspendarea, pentru moment, a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de director/director adjunct.
Prima probă, cea de competențe, a fost mai degrabă o cursă contracronometru. Rezultatele slabe nu demonstrează automat incompetența candidaților
La nivel național, după soluționarea contestațiilor, proba de evaluare a competențelor a avut o rată de promovare de 69,11%, iar media notelor a fost 6,45. Proba este eliminatorie, pragul de promovare este 6, iar nota nu intră în media finală.
La proba de evaluare a cunoștințelor, avem o rată de promovare de 98,24%, o medie de 8,89 și 700 de candidați care au obținut nota 10. Nota acestei probe este luată în calcul la media finală, iar pragul de promovare este 7.
Profesoara consideră că diferența dintre rezultate impune o analiză a modului în care au fost construite și calibrate testele.
Principala critică referitoare la proba de competențe vizează timpul necesar pentru citirea și rezolvarea celor 20 de întrebări de raționament verbal, numeric și logic
Anca Florea a zis că unele cerințe presupuneau parcurgerea atentă a unor texte, calcule pe hârtie sau verificarea succesivă a variantelor de răspuns. Familiarizarea anterioară cu anumite concepte și metode de logică putea reprezenta un avantaj. A mai criticat și recomandarea de folosire drept ciorne a paginilor netipărite din setul capsat de subiecte, argumentând că întoarcerea repetată a foilor putea consuma timp.
Critici la adresa atacurilor împotriva profesorilor care nu au promovat
Anca Florea respinge etichetarea drept incompetenți a candidaților respinși la proba eliminatorie. Ea atrage atenția că printre aceștia se află și directori cu experiență și rezultate apreciate în mandatele anterioare. Profesoara condamnă jignirile apărute în mediul online și susține că analiza concursului trebuie să privească atât pregătirea candidaților, cât și relevanța instrumentelor de evaluare.
„Mă număr printre cadrele didactice din județul Buzău înscrise la concursul național pentru ocuparea funcției de director/director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar. Nu mă aflu pentru prima dată în fața unei competiții de acest tip. Am avut un mandat de director adjunct obținut în urma concursului din anul 2021, un concurs cu o bibliografie stufoasă, cu o probă scrisă în cadrul căreia se evalua, cred că pentru prima dată, în cadrul unui asemenea concurs, ceea ce astăzi specialiștii numesc gândire critică, fără a avea mulți dintre noi proprietatea acestui termen.
Nu a fost un examen ușor și am recunoscut, chiar din ziua susținerii probei scrise, că puteam fi și în situația de a rata acest examen. Cred că este un gest de sinceritate să spun asta, tot așa cum le explic și elevilor mei că în fața unui examen, indiferent de gradul lui de dificultate, variabilele sunt multiple, astfel încât termenii de succes/reușită sau cei de insucces/nereușită trebuie acceptați. Acest tip de gândire realistă nu anulează optimismul, nu demotivează, ci doar te face să-ți asumi consecințele unor rezultate ale unei „ecuații” în care cea mai importantă variabilă, dar nu singura, este, într-adevăr, propria persoană.
Am expus mai sus experiența anterioară, pentru ca punctul de vedere pe care îl voi formula în continuare să nu fie înțes într-o logică pe care o resping și care se poate formula concis prin proverbul: După război mulți viteji se arată. Pe de altă parte, mă voi rezuma la exprimarea unui punct de vedere asupra celor două probe scrise, întrucât în județul Buzău sunt pe rol două procese, unul dintre ele conducând la suspendarea, pentru moment, a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de director/director adjunct.
A. PROBA PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR:
- Este gândită ca o probă care evaluează capacitățile și aptitudinile candidatului, prin 3 tipuri de raționament: verbal, numeric și logic.
- Este probă eliminatorie.
- Nota minimă pentru a promova este 6.
- Nota nu intră în media finală a candidatului.
Până aici nimic problematic. Ce ne spun însă rezultatele obținute? După soluționarea contestațiilor, rata de promovare a acestei probe a fost de 69,11%. Media notelor obținute a fost 6,45. Din nefericire, așa cum cred că ne-am obișnuit, au apărut „vocile critice” din spațiul public care au arătat cu degetul spre o parte a corpului profesoral, afirmând vehement și într-un limbaj aproape vulgar, că acest examen a arătat incompetența celor care aspiră să fie directori.
Nimic nu m-ar putea determina să mă pronunț asupra competențelor colegilor mei care au susținut deja proba. Cred că am însă competența de a mă pronunța asupra itemilor propuși, dar mai ales asupra calibrării acestora. Predau științe socio-umane și am spus de la început că pentru cei care au această specializare, deși titulatura este una generică, proba eliminatorie n-ar trebui să ridice probleme, tot așa cum poate ar fi fost „avantajați” de specializarea pe care o au profesorii care predau științe exacte. Rezultatele ne-au arătat faptul că au existat și note de 10 obținute de profesori care predau științe umaniste.
Totuși, cred că merită să recunoaștem câteva aspecte:
1. Analiza rezultatelor nu se face prin raportare numai la extreme: note de 1 și 1,5, dar și note de 9.5 și 10. Specialiștii știu foarte bine asta. Dacă analizăm numărul candidaților care au obținut diferitele note posibile pentru un test cu 20 de întrebări, fiecare răspuns corect având 0,5 puncte, remarcăm faptul că rezultatele înregistrate aproape confirmă Curba lui Gauss.
2. A fost însă realizată calibrarea psihometrică a itemilor utilizați în proba de evaluare a competențelor, evident anterior administrării testului?
3. Dacă ne referim la itemii de raționament numeric, cred că mulți știm să calculăm modificări relative, să facem diferența conceptuală dintre procent și punct procentual, să extragem valorile dintr-un grafic etc. Întrebarea este de cât timp aveam la nevoie pentru a realiza efectiv calculul pe hârtie? Să nu uităm un aspect esențial: A existat recomandarea de a fi folosite, ca ciorne, paginile netipărite din setul cu subiecte - paginile cu subiecte și ciorne pe spate erau capsate. Prin urmare, candidatul scria pe ciornă și trebuia mereu să revină asupra subiectului, întorcând fila respectivă. Nu este oare firesc să ai subiectele „în față” atunci când preiei valori numerice sau când citești variantele de răspuns? Nu spun că este imposibil să lucrezi și altfel, dar în acest caz sunt secunde pe care le pierzi inutil… Există vreo relevanță a acestei recomandări pe care ministerul a făcut-o, conform căreia se vor folosi prioritar paginile netipărite? Să fie oare o exigență dată de cheltuielile antrenate de acest examen? Este posibil să existe și o altă explicație: candidații nu aveau voie să decapseze setul, astfel încât să nu existe posibilitatea ca ciornele să „circule” prin sala de concurs. Această explicație poate fi una legitimă, în condițiile în care nu mizezi nici pe rigoarea supraveghetorilor, și nici pe corectitudinea candidaților.
4. Dacă ne referim la itemii de raționament verbal, cred că mulți dintre noi nu avem nicio problemă în a face o minimă analiză pe un text. Cât timp era alocat, în economia întregii probe, pentru a parcurge cu calm și cu atenție, în condiții de presiune firească a unui examen, toate textele și a citi ulterior toate variantele de răspuns?
5. Dacă ne referim la itemii de raționament logic, cred că aici trebuie să analizăm inclusiv conținutul itemilor și, implicit, cunoștințele necesare pentru a rezolva subiectele respective. Sigur că acești itemi evaluează gândirea din punctul de vedere al corectitudinii ei. Acesta este și obiectul de studiu al logicii. Cu siguranță, oamenii raționează de foarte multe ori corect în mod spontan. Ca profesor care predă logică, îmi permit să afirm că itemii 15 și 17 se puteau rezolva relativ simplu, prin metode care nu sunt specifice numai logicii. Spre exemplu, erau cazuri în care utilizarea diagramele Euler permitea rezolvarea cu succes și într-un timp relativ scurt a problemei. Din punctul meu de vedere, grilele 19 și 20 ridică anumite probleme:
a. În grila 19, se introduce conceptul de validitate într-o manieră problematică, mai ales pentru o persoană care se află în situația de a-și însuși conceptul de validitate și, mai ales, de a înțelege raportul dintre validitate și adevăr:
- Validitatea este independentă de adevărul propozițiilor cu care operăm în plan logic.
- Validitatea este un temei necesar, dar nu și suficient al adevărului.
b. Chiar dacă grila 19 se poate rezolva și în absența acestor precizări, pentru un candidat care nu este familiarizat cu termenul de validitate, de lege de raționare, de principii ale logicii, însăși formularea grilei necesita timp pentru înțelegerea cadrului teoretic al formulării cerinței.
c. Grila 20 este un veritabil item de logică juridică/gândire critică, nu dificil pentru cei familiarizați cu algoritmii specifici, dar foarte dificil pentru cei care nu au lucrat niciodată cu asemenea algoritmi. În oricare dintre situații, numai impunerea „legilor”, a condițiilor de posibilitate și verificarea fiecărei variante de răspuns necesita un timp de lucru mai mare decât cel alocat, ca medie, pentru citirea și rezolvarea celorlalți itemi, în condițiile în care apreciam anterior că existau probleme de încadrare în timp chiar și pentru itemii cu grad de dificultate scăzut.
d. Conform declarațiilor directorului CNCE, prof. Bogdan Cristescu, itemul care a obținut numărul cel mai mic de răspunsuri corecte a fost itemul 6, care nu a avut un grad de dificultate ridicat. „Bogdan Cristescu nu a spus care este numărul sau procentul candidaților care au răspuns corect la itemul 6.”, notează EduPedu.ro. Prin urmare, nu știm în acest moment cum se raportează viitorii directori la tipurile de elevi cu bursă, pentru că textul supus analizei viza exact condițiile în care se acordă diferite tipuri de burse pentru elevi.
6. Pe de altă parte, pentru fiecare competență evaluată, numărul itemilor propuși a fost foarte mic, iar orice test în care se evaluează competențe trebuie să-ți ofere timpul necesar pentru rezolvarea integrală a acestuia. Numai în acest fel poți avea o imagine clară asupra rezultatelor, respectiv asupra gradului în care viitorul director dispune sau nu de respectiva competență. S-a reușit, de fapt, verificarea corectă a fiecărei competențe? Evident că nu, atât timp cât candidatul știa că trebuie să rezolve minimum 12 itemi într-un timp care îl presa. A fost mai degrabă o cursă contracronometru. Are MEC în acest moment, în urma rezultatelor obținute la această probă, o imagine obiectivă asupra competențelor viitorilor directori? Tind să cred că răspunsul este unul negativ.
B. PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR:
- Evaluează cunoașterea legislației, a conținuturilor de management și de leadership educațional, a aspectelor referitoare la curriculum și învățare.
- Nota obținută se ia în calculul mediei finale.
- Nota minimă pentru promovare este 7.
Până aici nimic problematic. Ce ne spun rezultatele obținute după soluționarea contestațiilor? Procent de promovare de 98,24%. Media notelor obținute 8,89. Un număr de 700 de candidați au obținut nota 10. Gradul de dificultate al acestei probe a fost scăzut.
În loc de concluzie:
Cum ne explicăm faptul că subiectele din cadrul probei eliminatorii au condus la un procent de promovare mic, cu o medie a notelor de 6,45, în timp ce la proba de verificare a cunoștințelor gradul de dificultate a fost scăzut, astfel încât media notelor a fost de 8,89?
- Să se fi dorit oare eliminarea unui număr mare de candidați ca urmare a primei probe scrise, astfel încât un număr mare de directori să fie numiți în continuare prin delegație?
- Să se fi dorit oare ca proba de evaluare a cunoștințelor să nu poată face o ierarhizare riguroasă a candidaților, astfel încât în cazul posturilor solicitate de mai mulți candidați, interviul va face diferența?
- Presupunând că răspunsul la întrebarea anterioară ar fi afirmativ, am avea bune temeiuri să considerăm că, dată fiind componența comisiei de evaluare, factorul politic poate avea, din nefericire, un rol important?
- Să fi greșit oare CNCE în calibrarea itemilor în cadrul celor două probe scrise?
- Să fie oare o metodologie imperfectă sau o aplicare defectuoasă a ei?
- Să vorbim oare despre candidați care s-au pregătit superficial pentru prima probă, în timp ce legislația și aspectele referitoare la management sunt cunoscute foarte bine, inclusiv în virtutea practicii curente?
- Să nu uităm faptul că după prima probă, directori cu experiență, recunoscuți pentru managementul performant pe care l-au avut în mandatele anterioare, nu au promovat. La ce am asistat ulterior în social media? La atacuri subumane, la jigniri, la atitudini reprobabile pe care numai un individ needucat, grobian le poate manifesta.
- Pe de altă parte, printre candidați s-au aflat și actuali inspectori școlari care voiau să ocupe prin concurs un post de director/director adjunct. Ministerul a avut astfel de optat: Vrem să mai pierdem încă 30% dintre candidați ca urmare a probei de cunoștințe? Care va fi imaginea pe care societatea o va avea despre managementului școlar? Se pare că opțiunea ministerului a fost una clară: NU avem nevoie de o imagine negativă, astfel încât este bine să mai salvăm ce se mai poate salva, iar la proba de interviu mai putem ierarhiza, acolo unde este cazul, și în funcție de criterii pe care inspectoratele școlare și consiliile locale le știu foarte bine.
Acestea sunt acum întrebări deschise. Îmi permit să formulez o simplă opinie: Noua conducere a ministerului trebuie să analizeze oportunitatea continuării acestui examen, în condițiile în care în inspectoratele școlare, care sunt direct răspunzătoare de organizarea și, într-o bună măsură, inclusiv de evaluarea probei de interviu, inspectorii sunt numiți prin DELEGAȚIE, de multe ori în absența unor criterii corecte de evaluare. Temeiuri suficiente, deci logic corecte, există; sunt cele amintite anterior. Vom vedea dacă opinia se va dovedi și adevărată, inclusiv în contextul unor sesizări pe care candidații înscriși la concurs le-au făcut. Cred că un concurs irelevant, viciat în unele cazuri și de aplicări greșite ale procedurilor, poate genera un rău mai mare decât anularea lui. Este sarcina, deloc ușoară, a noii conduceri a ministerului să identifice și să aplice soluția care are cel mai mic cost de oportunitate”, a spus profesoara Anca Florea, fostă directoare adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău.
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori în școli, probă eliminatorie, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul candidaților, care au reclamat că timpul de rezolvare a fost mult prea scurt pentru rezolvarea a 20 de cerințe complexe, a spus și prof. univ. dr. Sorin Ivan.
