Prof. univ. dr. Sorin Ivan a vorbit din suflet despre forța minții umane. I-a sfătuit pe toți studenții să folosească inteligența artificială doar ca pe o unealtă de lucru, fără teamă, dar să nu uite niciodată valorile care dau sens vieții: binele, adevărul și frumosul.
Universitatea Titu Maiorescu din București a deschis ieri noul an universitar 2026–2027, cu o festivitate transmisă în direct pe DC News și Stiridiaspora. Cu această ocazie, prof. univ. dr. Sorin Ivan a vorbit despre rolul universității în era tehnologiei și a arătat de ce reperele morale ale antichității sunt singurele care pot apăra tinerii de capcanele manipulării și ale post-adevărului.
„Universitatea este spațiul clasic, spațiul prestigios, consacrat prin secole al învățării, al studiului, al formării. Universitatea este Alma Mater Studiorum, în celebra definiție medievală, mama care ne hrănește, mama hrănitoare a studiilor, prin studii, prin învățare. Aceasta este traducerea sintagmei latinești. Foarte semnificativ, cea mai veche universitate din Europa este Universitatea din Bologna, înființată în 1088, acum aproape un mileniu, iar numele ei oficial este Alma Mater Studiorum, Universitatea din Bologna. Acesta este și rămâne un punct de reper al studiilor universitare, al învățământului universitar european și mondial.
Deci, acesta este rolul clasic, tradițional al universității, de a învăța, de a forma din punct de vedere intelectual, prin informații, prin cunoștințe, iar prin cunoștințe de a forma competențe. Iar rolul acesta s-a manifestat în mod prestigios de-a lungul Evului Mediu, de la înființarea, de la apariția universităților, până în prezent și se va manifesta, desigur, și în viitor.
Trebuie să avem în vedere faptul că universitatea s-a adaptat de-a lungul timpului evoluțiilor din societate, din cadrul progresului, s-a adaptat și progresului tehnologic, progresului în general al civilizației. A răspuns întotdeauna noilor cerințe, noilor necesități ale societății.
În prezent, trăim în era tehnologiei digitale, în era inteligenței artificiale, iar universitatea se confruntă cu o serie de provocări foarte importante. Provocări care, credem noi, vin în sprijinul cunoașterii, vin în sprijinul noilor generații, în sprijinul formării tinerilor și al configurării, al modelării viitorului.
Înainte de a vorbi de impactul tehnologiei asupra educației, subliniez că, la nivelul învățământului superior european, la nivelul politicilor educației academice și privitoare la cercetarea științifică, s-a consacrat de mai multe decenii o paradigmă a educației concentrată în formula «lifelong learning», în sensul că trebuie să învățăm tot timpul, că procesul învățării nu încetează sau nu trebuie să înceteze niciodată, că studiul, că educația și cercetarea trebuie să fie un proces continuu.
Ideea nu este nouă, ideea este dintotdeauna. O știm de la Socrate încoace, dar iată că s-a consacrat la nivelul politicilor educaționale, s-a instituționalizat, iar universitatea își adaptează oferta educațională și întregul proces educațional și de cercetare în această direcție”, spune prof. univ dr. Sorin Ivan.
Tehnologia ca triumf al geniului creator
Departe de a privi revoluția digitală cu teamă, prof. univ dr. Sorin Ivan a spus că inteligența artificială e o capodoperă a ingeniozității umane, un instrument menit să deschidă porțile spre cercetare de cel mai înalt nivel.
„Într-adevăr, inteligența artificială astăzi marchează cea de-a cincea revoluție în seria revoluțiilor industriale, serie care începe cu motorul cu abur al lui James Watt, undeva spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. S-au derulat între timp patru revoluții industriale, dar aceasta ar fi revoluția 5.0, revoluția adusă de inteligența artificială, pe care eu o văd ca pe o revoluție continuă, care nu se va sfârși.
Pentru că, la progresul tehnologic al inteligenței artificiale, de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, practic întreaga civilizație, întreaga noastră existență se remodelează, iar rezultatele, efectele, nu știm în ce sens vor evolua, dar asta este o altă discuție.
Important este că universitatea de astăzi trebuie să integreze toate aceste cuceriri tehnologice și inteligența artificială în procesul educațional, în predare și învățare, în cercetarea științifică. Inteligența artificială, în special, este un triumf al geniului uman și contribuie în mod substanțial la progresul cunoașterii prin viteza de procesare, prin capacitatea de a acoperi informație, de a structura informația și de a fi un sprijin, un instrument pentru studiu, pentru cercetare, pentru creația științifică.
Deci, acesta este primul aspect pe care vreau să-l subliniez: rolul universității al formării complexe, al formării intelectuale, al formării într-o specialitate, al formării de competențe și al pregătirii specialiștilor în diversele domenii ale mediului socio-economic. Acesta este rolul primordial al universității, pe care universitatea de astăzi trebuie să-l îndeplinească la cele mai înalte standarde de calitate și excelență”, spune profesorul universitar.
Binele, Adevărul și Frumosul rămân busola vieții
Prof. univ dr. Sorin Ivan a readus în discuție moștenirea marilor gânditori ai lumii și a oferit studenților ancora morală de care au nevoie pentru a merge demn prin frământările din ziua de azi.
„Al doilea aspect pe care vreau să-l subliniez este, de asemenea, foarte important și, desigur, are legătură cu universitatea. Din antichitate până în prezent, de la Platon și Aristotel, există o triadă formată din următoarele concepte: Binele, Adevărul, Frumosul. Această triadă cuprinde trei valori fundamentale ale antichității, ale filozofiei clasice, așa cum spuneam, ale antichității grecești, de la Platon și Aristotel, care definesc, deci, Binele, Adevărul, Frumosul, definesc idealul clasic, idealul uman universal spre perfecțiune. Este idealul existenței umane către care trebuie să tindem, format, deci, din aceste trei valori fundamentale.
Această triadă a preocupat filozofia europeană, cu rădăcinile, așa cum am spus, în filozofia greacă. Există un celebru pedagog, Howard Gardner, care are o carte referitoare la aplicarea celor trei concepte - Binele, Adevărul și Frumosul - în educație. Am să adaug și titlul acestei lucrări. Se numește chiar așa: «Adevărul, Frumosul și Binele: noi valențe în educația secolului XXI».
În sinteză, aceste trei valori despre care vorbim, această triadă, a rămas o constantă a gândirii, a filozofiei, începând din antichitate până în prezent, un ideal al existenței umane, un ideal care definește sensul, scopul existenței și evoluția către desăvârșire, către perfecțiune.
Sigur, este un ideal.
Ce vreau să spun cu această reflecție privitoare la triada formată din Bine, Adevăr și Frumos? Acest ideal clasic al existenței umane, al gândirii, care asigură o țintă, ținta supremă a existenței, esența însăși a existenței umane, idealul către care trebuie să tindem, trebuie să rămână valabil și astăzi. Trebuie să rămână valabil și astăzi, într-o existență complexă, complicată, tulburată de tendințe contradictorii, modelată de mai multe tipuri de ideologii care, deseori, ajung să ne contrarieze și chiar să contrazică valorile despre care vorbim.
Explic în câteva cuvinte. Trăim într-o epocă în care evoluează sau sunt promovate ideologii precum post-adevărul. Vorbim de post-adevăr, ideologia post-adevărului. Nu știu dacă e o ideologie, dar e un concept care este promovat. Trăim în era post-adevărului, trăim în era ideologiei numite «cancel culture», anularea culturii, a corectitudinii politice, care, în esență, promovează lucruri valabile, lucruri benefice, acela de a fi corect, egalitatea de gen, egalitatea de șanse, dar care uneori tind spre exagerări și spre extreme. Deci, în această lume a tendințelor contradictorii, a ciocnirii ideologiilor, trebuie să păstrăm aceste idealuri pe care le avem moștenire încă din antichitate, formate din această triadă: Adevărul, Binele și Frumosul, care trebuie să rămână ca o stea polară, ca un reper absolut al existenței noastre.
Nu sunt desuete, nu sunt anacronice. Prin ele ne păstrăm esența umană, umanitatea noastră”, susține prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Formarea omului deplin: Curajul de a căuta lumina într-o lume confuză
Universitatea refuză să fie doar o școală de meserii. Ea își asumă datoria sacră de a crea caractere integre, tineri capabili să admire frumusețea, să discearnă adevărul și să aleagă binele în fiecare zi a vieții lor.
„Ce legătură au ele cu universitatea? Ele trebuie să constituie un obiectiv permanent al universității, pe o altă dimensiune, pe o altă coordonată a activității ei, a vocației ei. Pentru formarea de specialiști, de experți în diverse domenii, dar, în același timp, un spațiu al formării omului, al omului deplin, al omului ca ființă morală, ca ființă spirituală, al esenței, care să păstreze esența umană. Este o provocare dificilă în era în care trăim, în era tehnologiei, în era inteligenței artificiale, în care există această spaimă că inteligența artificială va deveni superioară inteligenței umane.
Deci, pe această coordonată, universitatea trebuie să promoveze aceste valori, să-i formeze pe tineri, pe studenți, noile generații, să aspire către adevăr, către bine, către frumos, să le dezvolte spiritul critic, să le dezvolte gândirea critică, pentru ca ei să deosebească adevărul de minciună, să identifice ceea ce reprezintă fake news și deepfake, să sesizeze procesele de manipulare și să se apere împotriva lor, să respingă minciuna, să respingă manipularea și toate diversiunile informaționale.
Să nu uităm că trăim în era conflictelor hibride și, prin intermediul culturii, prin intermediul gândirii critice, să aspire către bine, către adevăr, către frumos. Valoarea supremă a acestei triade o reprezintă binele și ei i se subordonează adevărul și frumosul. Există o relație de mare complexitate. Una depinde de cealaltă, una o influențează pe cealaltă, deci există relații în toate sensurile de interdependență între bine, adevăr și frumos.
Important este că misiunea universității de astăzi trebuie să nu se limiteze doar la formarea de specialitate, pe nișele, din păcate, tot mai înguste ale specialiștilor, ignorând chiar preocuparea pentru cultura generală. Noile generații au un orizont al culturii generale și al cunoașterii din ce în ce mai îngust și trebuie să includă și această preocupare pentru educația spirituală, educația morală, să dezvolte, să includă în activități, în procesul educațional, aceste obiective de a cultiva tinerilor valorile acestei triade, care, practic, a format, a fundamentat gândirea din antichitate. Și sperăm noi că vor rămâne ținte și idealuri ale universității actuale în formarea și determinarea viitorului. Este un mod de a ne păstra identitatea umană în era inteligenței artificiale”, adaugă prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Supremația spiritului: Visul unei umanități libere și creatoare
În final, prof. univ. dr. Sorin Ivan a deschis o fereastră spre un viitor în care omul nu este învins de propria sa creație, ci se înalță la o nouă treaptă a desăvârșirii prin cultură și generozitate sufletească.
„Elon Musk visează că în 2030 va exista un miliard de roboți care vor prelua o mare parte din activitățile umane, care vor produce bani, venituri și care vor fi un sprijin pentru om, pentru umanitate, vor ajuta omul și civilizația să se dezvolte și vor ajuta omul să evolueze către un alt nivel al existenței, în sensul că omul nu va mai trebui să muncească, să facă muncile de jos sau alte munci. Muncile intelectuale, toate muncile sunt foarte importante. Și visează un viitor în care omul va putea să-și desfășoare existența creând, gândind idei, călătorind, evoluând către un alt nivel, cum spuneam, un nivel spiritual, un alt nivel al existenței. Nu știm dacă se va întâmpla. Asta este o utopie, o nouă utopie.
În același timp, există temeri privitoare la evoluția distopică a inteligenței artificiale. Se vorbește de faptul că AI-ul a atins stadiul de AGI, Artificial General Intelligence, adică a egalat inteligența umană și există profeții asupra iminenței atingerii statutului de singularitate, adică stadiul în care AI-ul a depășit inteligența umană și este capabil să ia singur decizii și să ajungă la conștiința de sine.
Nu știm ce se va întâmpla. De aceea este foarte important, și acum închid cercul acestei reflecții, ca universitatea, ca spațiu privilegiat, ca spațiu de o importanță esențială al formării, să-și dezvolte abordarea și să includă în activitatea, în procesul de predare-învățare, în procesul educațional, și această latură a formării spirituale, formării morale, formării culturale a noilor generații, în spiritul triadei antice, care cuprinde, repet, binele, adevărul, frumosul, ca ideal către desăvârșire, către împlinire, către perfecțiune.
Deci acesta este, în opinia mea, rolul universității de azi și de mâine, iar tehnologia și, în special, inteligența artificială trebuie asumate, integrate în acest proces, ca instrumente, ca mijloace către dezvoltarea complexă a tinerilor, a noilor generații, cu păstrarea umanității noastre și cu păstrarea supremației inteligenței umane”, a conchis prof. univ dr. Sorin Ivan.
