Georgiana Teodorescu, dezbatere crucială la Sibiu pentru viitorul agriculturii românești, în pragul negocierilor PAC post-2027

Europarlamentarul Georgiana Teodorescu a organizat la Sibiu un eveniment de importanță strategică intitulat „Securitatea alimentară a UE. Provocări și oportunități pentru România”.

Dezbaterea a reunit peste 180 de participanți, printre care producători locali, agricultori, fermieri și oameni de afaceri din domeniu, oferind o platformă esențială de dialog, exact în momentul în care la Bruxelles se prefigurează decizii cruciale pentru viitorul sectorului românesc.

Organizarea acestui eveniment de către europarlamentarul Maria-Georgiana Teodorescu în inima comunității agricole din județul Sibiu are o semnificație strategică aparte. În perioada imediat următoare, Uniunea Europeană deschide oficial negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034 și, implicit, pentru reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. Aceste discuții vor rescrie regulile de finanțare și administrare ale sectorului agricol, având un impact definitoriu și direct asupra capacității de producție și a competitivității fermierilor români pe Piața Unică.

Semnalul de alarmă de la Sibiu: „Deficitul” de 17 miliarde de euro și capcanele noului buget

În cadrul dialogului deschis, europarlamentarul Georgiana Teodorescu a demontat discursul oficial al Comisiei Europene privind o presupusă „creștere cu 18%” a bugetului agricol pentru România, expunând o realitate mult mai sumbră. Aplicând formulele actuale la noul buget multianual anunțat de Comisie pentru intervalul 2028-2034, României ar trebui să îi revină 77,6 miliarde de euro, însă datele din prezent indică o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro, generând un deficit de pornire de 17 miliarde de euro. Mai mult, din această sumă, agriculturii românești i-ar reveni 16,5 miliarde de euro, o scădere reală de aproximativ 23% față de actualul exercițiu (21,46 miliarde de euro), cauzată de eliminarea temporară a Pilonului 2 dedicat dezvoltării rurale.

Noua arhitectură propusă de Bruxelles introduce Planurile pentru Parteneriat National și Regional (NRPP), un mecanism umbrelă bazat pe performanță, similar modelului PNRR, care condiționează fondurile de jaloane și reforme birocratice, dizolvând predictibilitatea specifică agriculturii și adâncind inegalitățile dintre statele membre.

„Ce face Comisia Europeană este să se spele pe mâini. A tăiat o alocare exactă pentru fiecare stat membru pentru Pilonul 2, a văzut reacțiile furibunde ale sectorului agricol european, iar acum pasează cartoful fierbinte în curtea statelor membre. Practic, adâncim și mai mult inegalitatea dintre producătorii europeni, scădem și mai mult competitivitatea fermierilor români și distrugem complet piața unică europeană, precum și caracterul comun al Politicii Agricole”, a declarat Georgiana Teodorescu în fața celor peste 180 de participanți.

"Pachetul Teodorescu" împotriva discriminării fermierilor români

Pentru a bloca transformarea fermierilor din Europa de Est în producători de „mâna a doua”, europarlamentarul a anunțat că va depune, pe data de 16 iunie, un set de amendamente de o importanță vitală, reunite sub numele de „Pachetul Teodorescu”.

Acesta vizează în mod direct corectarea formulei extrem de complexe a convergenței externe — mecanismul prin care se calculează subvențiile pe hectar. În prezent, formula propusă de Bruxelles (denumită „agricultural prosperity gap”) oprește artificial sprijinul când se atinge pragul de 90% din media europeană. Prin „Pachetul Teodorescu”, europarlamentarul propune:

• Înlocuirea procentului discriminatoriu de 90% cu 100% în formula de calcul, obligând Comisia Europeană să egaleze subvenția pe hectar din România cu cea din state precum Franța sau Germania.
•  Exceptarea de la plafonarea macro-economică generală de 105% a tuturor sumelor obținute prin formula agricolă de compensare, prevenind astfel tăierea fondurilor cuvenite de drept României.
• Sechestrarea legală (ring-fencing) a acestor sume suplimentare în Planurile Naționale, garantând că ele vor fi utilizate EXCLUSIV pentru realizarea progresivă a convergenței externe, fără posibilitatea de a fi deviate către alte ministere sau proiecte de infrastructură generală.

Bătălia împotriva plafonării subvențiilor

Un alt punct fierbinte de pe agenda discuțiilor de la Sibiu l-a reprezentat propunerea Comisiei de plafonare obligatorie a plăților directe la 100.000 de euro per exploatație. Europarlamentarul Georgiana Teodorescu a explicat că această măsură, mascată sub forma unei „echități sociale”, reprezintă în realitate un sabotaj direct asupra modernizării și competitivității agriculturii românești, ignorând structura polarizată unică a exploatațiilor autohtone, unde fermele mari asigură grosul producției de cereale, securitatea alimentară și locurile de muncă fiscalizate din mediul rural.

„Dacă România nu ar mai fi printre primii producători de cereale din UE, cine i-ar lua locul? Ce state membre ar fi fericite ca plățile din România să fie plafonate? Este vorba de un lobby puternic, așa cum se întâmplă de fiecare dată când la mijloc este un sector strategic sau un interés național românesc. Structura fermelor din România este strâns legată de trecutul istoric al naționalizării terenurilor, iar comasarea a fost singura cale spre eficiență. Acest lucru nu trebuie confundat cu fenomenul negativ de 'land grabbing'. Prin amendamentele mele, am cerut ca România să aplice plata redistributivă pentru exploatațiile mici, dar să își rezerve dreptul de a UN aplica plafonarea marilor exploatații, asigurând astfel supraviețuirea motorului nostru agricol”, a punctat Georgiana Teodorescu.

Dezbaterea a atins și problemele acute legate de cofinanțarea națională de până la 30% impusă prin regulamentul NRPP, oferind ca exemplu negativ riscurile care planează asupra programului de distribuție a produselor alimentare în școli (cunoscut istoric sub numele de „Cornul și laptele”). Europarlamentarul a anunțat amendamente ferme pentru condamnarea acestei rate uriașe de cofinanțare care pune în pericol un program menit să combată abandonul școlar, solicitând totodată includerea unor alternative medicale pentru copiii cu intoleranțe.

Apel ferm către Guvernul României

În plus, s-a lansat un apel ferm către Guvernul României pentru eliminarea criteriului aberant al „celui mai mic preț” din licitațiile publice pentru școli, aspect care în prezent generează o calitate extrem de slabă a produselor, risipă alimentară și blochează accesul producătorilor mici, locali, aflați în proximitatea școlilor.

Evenimentul de la Sibiu s-a încheiat cu o sesiune de degustare a preparatelor tradiționale oferite de producătorii locali din zonă, reconfirmând angajamentul europarlamentarului Maria-Georgiana Teodorescu de a fi o voce neînduplecată în apărarea identității și securității alimentare a României în structurile decizionale de la Bruxelles.