Țările de pe flancul estic s-au confruntat cu incidente cu drone, în timp ce un nou studiu avertizează că Europa nu dispune încă de suficiente capacități pentru a contracara eficient această amenințare.
Ţările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia şi nu pot atribui în mod clar în prezent aceste atacuri, conform unui studiu realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, publicat duminică, relatează dpa.
Studiul IISS, la care a participat Fundaţia Hanns Seidel din Germania, a constatat că statele europene nu au putut atribui în mod clar Rusiei atacurile cu drone, de exemplu cele asupra aeroporturilor sau a instalaţiilor militare sensibile.
Studiul a analizat 144 de incidente survenite între august 2024 şi februarie 2026 în 12 state membre NATO şi Irlanda.
"Arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării"
"Acest raport estimează că este foarte probabil ca Moscova să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)", arată studiul.
"Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp", se arată în studiu.
Studiul afirmă că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene.
"Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă", se arată în studiu.
"Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă", a declarat Klaus Holetschek, preşedintele Fundaţiei Hanns Seidel, conform Agerpres.
Polonia a doborât mai multe drone rusești, după ce i-a fost încălcat spațiul aerian
Anul trecut Polonia a doborât 8 drone rusești deasupra spațiului său aerian în cursul nopții. A fost pentru prima dată când Varșovia a vizat ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, conform BBC.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a precizat că „spațiul aerian al țării a fost încălcat în mod repetat de drone”, adăugând că „au fost folosite arme și sunt în desfășurare operațiuni pentru localizarea țintelor doborâte”.
Avioane NATO și poloneze au fost ridicate de urgență, în timp ce Rusia lansa un atac cu drone și rachete asupra Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia.
Patru aeroporturi din Polonia au fost închise
Patru aeroporturi din Polonia, inclusiv Aeroportul Chopin din Varșovia, au fost închise din cauza „activităților militare”, potrivit site-ului Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA). Pe lângă aeroportul Chopin, celelalte trei aeroporturi închise au fost Rzeszów–Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin, arată notificările FAA.
Președintele și premierul Poloniei au fost informați despre operațiunea de neutralizare a obiectelor care au încălcat spațiul aerian al țării, a declarat pe X ministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk.
„Toate serviciile sunt în alertă”, a adăugat el.
Avioanele de luptă, ridicate de la sol
Anterior, armata poloneză a anunțat că avioane de luptă au fost ridicate de la sol în urma atacurilor de la graniță.
„Avioane poloneze și aliate operează în spațiul nostru aerian, iar sistemele de apărare antiaeriană și de recunoaștere radar de la sol au fost aduse la cel mai înalt nivel de pregătire”, a precizat Comandamentul Operațional al Forțelor Armate pe X.
Acest ultim atac a avut loc la doar câteva zile după ce Rusia a lansat un asalt aerian asupra Kievului, lovind clădirea principală a guvernului din capitală, într-un atac pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit „nemilos” și menit să prelungească războiul.
Președintele și premierul Lituaniei, evacuați în adăposturi după o alertă aeriană cu dronă. Zboruri suspendate pe aeroportul din Vilnius
La începutul acestei veri preşedintele şi prim-ministrul Lituaniei au fost evacuaţi în adăposturi, pe fondul unei alerte privind prezenţa unei drone. Şi membrii Seimasului, parlamentul lituanian, au fost conduşi într-un adăpost subteran, transmite AFP.
Armata lituaniană a îndemnat populaţia să se adăpostească în mai multe regiuni ale ţării. De asemenea, zborurile de pe Aeroportul Internaţional din Vilnius au fost suspendate.
Locuitorii capitalei, inclusiv un corespondent AFP, au primit în jurul orei 10:20 (07:20 GMT) un mesaj de alertă pe telefoanele mobile: „Alertă aeriană! Mergeţi imediat într-un adăpost sau într-un loc sigur, aveţi grijă de membrii familiei dumneavoastră şi aşteptaţi noi recomandări”, notează Agerpres.
Incidentul venea la doar o zi de la doborârea unei drone ucrainene de către un avion românesc de luptă din misiunea NATO în spațiul aerian estonian.
A fost prima alarmă într-o țară membră a UE și NATO de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, care a declanșat o alertă generală pentru populație.
Alertă în Letonia! Avioanele NATO, ridicate de la sol, după intruziunea unei drone. Oamenii, trimiși să se ascundă în adăposturi
La doar o zi după incidentul din Lituania, forţele armate din Letonia au anunţat au fost ridicate de la sol avioanele de luptă din patrula NATO pentru că a existat cel puţin o dronă care a zburat prin spaţiul aerian al ţării, transmite Agerpres, citând Reuters.
Incidentele tot mai frecvente vin în contextul în care Ucraina şi-a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acţiune asupra Rusiei inclusiv pe deasupra Mării Baltice şi mai multe drone militare ale Kievului au rătăcit prin spaţiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei.
Oamenii din Letonia, îndemnați să se ascundă în adăposturi
"Confirmăm că a existat cel puţin un aparat aerian fără echipaj uman în spaţiul aerian leton", au anunţat forţele armate letone pe platforma X. Guvernul leton a demisionat din cauza modului în care au fost gestionate aceste intruziuni.
Forţele armate le-au cerut locuitorilor din estul Letoniei, regiune care se învecinează cu Rusia şi Belarus, să caute adăpost în interior până când vor fi anunţaţi că pericolul a trecut.
Statele baltice au acuzat Moscova pentru aceste incidente, afirmând că redirecţionează dronele trimise spre anumite ţinte în Rusia. De cealaltă parte, Kremlinul a anunţat miercuri că monitorizează situaţia. De altfel, Moscova a acuzat anterior statele baltice că permit Ucrainei să lanseze drone de pe teritoriul lor, acuzații negate vehement, inclusiv de NATO.
Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Ucraina trebuie să fie foarte precisă când utilizează drone, pentru a evita să-i dea Rusiei oportunitatea de a influenţa traseul de zbor.
Și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ameninţările ruse asupra ţărilor baltice sunt "inacceptabile" şi vor fi percepute drept ameninţări asupra întregii UE.
Trei drone doborâte în 48 de ore în România
La sfârișitul lunii trecute, în mai puțin de 48 de ore, trei drone au fost doborâte de avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române. În spatele cifrelor se află multe întrebări despre nivelul de risc la care este expusă România, despre capacitatea de reacție a armatei și despre mesajul transmis de aceste incidente. Pentru o analiză asupra situației, DC News a discutat cu generalul de brigadă în rezervă, dr. Mircea Mîndrescu.
În cazul primului incident, procurorii au confirmat că drona era de tip Shahed, cunoscută în Rusia sub denumirea Geran-2. Cele trei interceptări ne face să ne întrebăm: este România martoră la o creștere a amenințărilor la granița NATO?
Generalul de brigadă în rezervă, dr. Mircea Mîndrescu, consideră că repetarea incidentelor într-un interval atât de scurt arată o schimbare importantă în dinamica amenințărilor. Întrebat dacă faptul că România a doborât trei drone în mai puțin de 48 de ore indică o escaladare a situației la granița NATO, generalul a explicat că frecvența acestor incidente reprezintă elementul care trebuie analizat.
„Da, o amenințare, este evident, cu penetrări ale spațiului aerian suveran, deci cu o afectare, cu un atac la adresa suveranității naționale, e foarte clar. Și care atac, care penetrări, au loc cu o frecvență ridicată, frecvență crescută. Și asta este o realitate”, a declarat Mircea Mîndrescu pentru DC News.
Potrivit acestuia, România nu se confruntă deocamdată cu un număr mare de drone care intră simultan în spațiul aerian, însă repetarea incidentelor într-un timp scurt indică o formă de escaladare.
„Din punct de vedere orizontal, dacă mă pot exprima așa, avem de-a face cu adevărat cu o escaladare. Nu sunt câte două drone, e câte o dronă de fiecare dată, dar frecvența a crescut. Sunt 48 de ore, 3 drone. Și este această escaladare orizontală, care, să sperăm că nu evoluează și nu se transformă sau nu este dublată de o escaladare verticală, în sensul creșterii numărului de drone. Pentru că în momentul în care ai mai multe drone care trebuie combătute în același timp, deja problemele sunt complicate din punct de vedere al intervenției. Deci este o escaladare, dar de o asemenea factură”, explică Mircea Mîndrescu.
O dronă a explodat aproape de granița României, pe teritoriu bulgar
Premierul Rumen Radev a transmis că o dronă a intrat sâmbătă dimineaţă în spaţiul aerian al Bulgariei dinspre România şi a explodat la aproape 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, transmite BTA. Explozia a avut loc la doar 1 kilometru distanță de o staţie de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.
Explozia dronei, într-un lan de floarea soarelui, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam
Incidentul s-a produs în imediata proximitate a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, aflat la graniţa dintre Bulgaria şi România, şi la aproape 1.000 de metri de o staţie de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan, potrivit premierului bulgar.
Rumen Radev a subliniat că drona s-a prăbuşit într-un lan de floarea-soarelui. Zona a fost izolată, iar autorităţile au intervenit pentru gestionarea incidentului.
Nu au fost raportate victime şi nici pagube la infrastructură, a mai declart premierul bulgar.
Autoritățile bulgare stabilesc ce fel de dronă a explodat
"Sunetul dronei a fost detectat de Poliţia de Frontieră din România, după care o explozie puternică a fost auzită de patrula bulgară de frontieră din General Toşevo, aflată în zonă", a explicat Radev. Locul exploziei a fost identificat imediat, iar autorităţile încearcă să stabilească tipul dronei.
Premierul bulgar a subliniat că drona nu fusese detectată nici în spaţiul aerian românesc, nici în cel bulgar. "Nu am primit nici informaţii de la Centrul Combinat de Operaţiuni Aeriene de la Torrejon, din Spania, care monitorizează spaţiul aerian din sudul Europei", a adăugat el.
În urma incidentului, personalul Poliţiei de Frontieră şi echipamentele utilizate pentru detectarea şi contracararea dronelor vor fi redistribuite de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România.
La începutul săptămânii viitoare va avea loc o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia Polonia va prezenta informaţii despre incidentul cu rachete balistice produs pe teritoriul său, România va informa aliaţii cu privire la dronele detectate în spaţiul său aerian, iar Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, a declarat Radev.
CITEȘTE ȘI: Un șofer de autobuz a doborât drona cu explozibil de la Leipzig. Catastrofa a fost evitată în ultimul moment
