Senatul SUA a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în special sectorul energetic și "flota fantomă" folosită pentru ocolirea embargourilor.
Senatorii americani au adoptat vineri cu o foarte largă majoritate un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care vizează în special industria hidrocarburilor, relatează AFP.
Textul trebuie acum aprobat de Camera Reprezentanţilor, unde votul nu va avea loc înainte de începutul lui septembrie din cauza vacanţelor parlamentare.
"Această nouă lege ne apropie de un sfârşit al conflictului" între Rusia şi Ucraina, a dat asigurări senatorul republican Jim Risch, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe.
"Ea va avea un impact decisiv care merge dincolo de ceea ce poate fi realizat pe câmpul de luptă, ea va tăia fluxul de bani care alimentează maşina de război a lui Putin", a adăugat alesul într-un discurs în hemiciclu înainte de vot.
Taxe vamale de 500% asupra importurilor venite din Rusia
Proiectul de lege ţinteşte sectorul de hidrocarburi rus impunând taxe vamale de 500% asupra importurilor venite din Rusia, inclusiv de gaz şi petrol.
El prevede de asemenea taxe vamale de 100% pentru principalele cinci ţări importatoare de gaz şi petrol ruseşti, între care China şi India.
Noi sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a altor înalţi responsabili urmează de asemenea a fi impuse.
Pentru prima dată, SUA vizează şi flota fantomă a Rusiei, navele utilizate de Moscova pentru a ocoli embargourile occidentale de la invadarea Ucrainei în 2022.
Textul a fost denumit în onoarea lui Lindsey Graham, senator republican care a murit pe 11 iulie şi care a militat puternic pentru noi sancţiuni împotriva Moscovei din cauza invaziei sale din Ucraina.
În ajunul decesului său, Lindsey Graham a anunţat, alături de alţi senatori republicani şi democraţi, că a reuşit să obţină acordul Casei Albe pentru adoptarea acestor noi sancţiuni privind hidrocarburile produse de Rusia, măsuri blocate până acum de Donald Trump.
"Vladimir Putin nu înţelege decât forţa şi nu răspunde decât la presiune"
Pentru sora lui Darline Graham, care l-a înlocuit în Senat, adoptarea finală a proiectului îi va onora fratele, dar, de asemenea, "îl va lovi pe Putin acolo unde îl doare".
Legea cuprinde măsuri care "îi vizează în special pe cei care susţin războiul Rusiei în Ucraina", a declarat ea în hemiciclu înainte de votul de vineri.
Aceasta "forţează principalele ţări care păstrează economia Rusiei pe linia de plutire să facă o alegere simplă dar critică între afacerile cu America sau cumpărarea de energie rusească ieftină", a adăugat noua senatoare.
Potrivit senatoarei democrate Jeanne Shaheen, membră a Comisiei de afaceri externe, "Vladimir Putin nu înţelege decât forţa şi nu răspunde decât la presiune".
"Această lege reprezintă cea mai bună oportunitate a noastră de a face să se plieze maşina de război rusească şi de a-l forţa pe Putin să se aşeze la masa de negocieri", a precizat ea într-un comunicat de marţi, conform Agerpres.
Flota-fantomă a Rusiei este și în vizorul Bruxelles-ului. Sancțiuni fără precedent din partea UE
Măsurile adoptate îşi propun să taie accesul Rusiei la tehnologii militare-cheie şi să limiteze veniturile Moscovei din energie care alimentează războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, vizând flota sa fantomă de petroliere, operatorii lor şi producători majori de petrol din Rusia.
"Alte sancţiuni sunt în pregătire. Cu cât prelungeşte mai mult Rusia războiul, cu atât mai sever va fi răspunsul nostru", a postat şefa diplomaţiei europene pe platforma X înainte de publicarea comunicatului oficial al Consiliului.
"Această rundă de sancţiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu cele pentru activităţi destabilizatoare, drepturile omului şi cele legate de arme chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas, precum şi aproape 200 de vase din flota fantomă a Rusiei", a precizat Kaja Kallas în comunicatul dat publicităţii de Consiliu.
Pachetul adoptat marţi este cel mai mare care vizează flota fantomă a Rusiei, dublând numărul de nave incluse pe lista celor supuse unor interdicţii de acces în port şi de furnizare a unei game largi de servicii. Nu mai puţin de 189 de nave provenind din ţări terţe au fost vizate de decizia de marţi, ceea ce ridică totalul vaselor desemnate la 342.
Măsurile restrictive care vizează flota fantomă au menirea de a afecta capacitatea operaţională a acesteia, reducând astfel veniturile din petrol care susţin economia de război a Rusiei.
În plus, UE impune sancţiuni individuale, precum îngheţarea activelor şi interdicţia de acces la fonduri, care vizează ecosistemul flotei fantomă, respectiv actorii care permit funcţionarea acesteia. Aceste măsuri acoperă companiile de navigaţie responsabile de transportul ţiţeiului şi produselor petroliere pe mare şi care se angajează în practici periculoase în timp ce transportă ţiţeiul rusesc, între care entităţi din Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Hong Kong. Pe listă se află şi un important asigurator pentru industria navală rusă de transport de petrol.
Potrivit comunicatului Consiliului UE, după ce blocul comunitar a introdus un plafon la preţul petrolului importat din Rusia şi sancţiuni împotriva flotei fantomă, veniturile relevante ale Rusiei au scăzut cu 38 de miliarde de euro.
De asemenea, UE impune sancţiuni împotriva a peste 45 de companii ruse şi indivizi cu rol în furnizarea pentru armata rusă de drone, arme, muniţie, echipament militar, componente critice şi sprijin logistic.
Folosind pe deplin cadrul legal consolidat adoptat prin al 16-lea pachet de sancţiuni, UE le extinde, de asemenea, la entităţi care fac posibilă furnizarea de maşini-unelte armatei ruse şi sectorului industrial.
UE continuă să vizeze sprijinul acordat agresiunii ruse din ţări terţe, îndreptându-se împotriva a trei entităţi chineze, una belarusă şi alte israeliană care au furnizat componente cheie armatei ruse, inclusiv pentru producţia de drone.
Consiliul UE a adăugat de asemenea 31 de entităţi noi pe lista celor vizate de restricţii de export mai aspre privind bunurile şi tehnologiile cu dublă utilizare, pentru că au sprijinit complexul militaro-industrial al Rusiei în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt localizate în ţări terţe precum Serbia, EAU, Turcia, Vietnam şi Uzbekistan.
Prin adăugarea marţi la lista sa de sancţiuni a 75 de noi nume - 17 persoane şi 58 de entităţi, măsurile restrictive ale UE care amendează acţiunile ce subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea sau independenţa Ucrainei se aplică acum unui număr de 2.400 de indivizi şi entităţi, mai precizează Consiliul, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Trump avertizează Rusia și China să nu se implice în conflictul cu Iranul
