Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns vineri la Belgrad, în prima vizită în Serbia de la declanșarea invaziei ruse din 2022.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri pe platforma X că a ajuns în Serbia pentru prima sa vizită în această ţară Balcanică, aliată tradiţională a Moscovei, după invazia rusă din Ucraina în 2022, relatează AFP şi Reuters.
"Am ajuns în Serbia cu echipa mea", a postat Zelenski, adăugând că va avea "întrevederi importante" vineri şi sâmbătă cu omologul său sârb Aleksandar Vucic şi cu premierul sârb Djuro Macut.
Economie, UE și "chestiuni de securitate"
"Vom discuta despre întărirea relaţiilor economice între ţările noastre, despre relaţiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii în care naţiunile noastre pot avea beneficii, precum şi despre chestiuni de securitate", a declarat Zelenski, care a fost primit pe aeroportul din Belgrad de ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit imaginilor difuzate pe contul său de X.
Vizita lui Zelenski va duce foarte probabil la deteriorarea relaţiei Serbiei cu Rusia, vechi aliat şi principal furnizor de gaz, comentează Reuters.
Joi, Vucic a declarat că cei doi lideri vor discuta despre negocierile de aderare la UE, precum şi despre cooperarea în domeniile economic şi energetic, conform Agerpres.
Zelenski ordonă operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse: Am identificat țintele
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat joi că ordonat desfăşurarea unor operaţiuni speciale împotriva industriei militare ruse, transmite agenţia dpa.
Operaţiunile au obiectivul de a ţinti "companii precise pe care le-am identificat deja", a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice şi militare a Ucrainei.
Tuturor celor prezenţi la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare şi "mă aştept ca acestea să fie executate întocmai", a indicat el.
Industria militară a Rusiei trebuie "redusă semnificativ", a continuat Zelenski, care a deplâns în acelaşi timp că Rusia continuă să obţină din străinătate sprijin şi componente cheie pentru armele sale.
Armele rusești "conţin componente esenţiale din alte ţări"
"Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă şi alte arme conţin componente esenţiale din alte ţări, în lipsa cărora astfel de arme pur şi simplu nu ar putea exista", a susţinut preşedintele ucrainean.
Mai devreme săptămâna aceasta el a anunţat noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie şi care vizează cu precădere centre logistice şi rafinării ruseşti.
În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerţ electronic Wildberries, alte 25 de rafinării şi infrastructuri energetice şi aproximativ 200 de petroliere şi nave comerciale în Marea Neagră şi Marea Azov.
Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului pe care l-a declanşat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susţinut cu rachete şi drone porturile Ucrainei, pentru ca aceasta să nu-şi mai poată exporta produsele, în special cereale, după ce exporturile ruseşti au fost la rândul lor perturbate de loviturile dronelor ucrainene asupra infrastructurilor portuare, conform Agerpres.
Zelenski, propunere pentru țările balcanice. O colaborare cu Ucraina în producţia de arme şi muniţii
"Peste 500 de companii din Ucraina lucrează în industria de apărare, dar nu este suficient. Avem probleme cu muniţiile", a spus Zelenski în deschiderea unui summit cu statele din sud-estul Europei desfăşurat în Albania.
"De aceea suntem interesaţi să colaborăm cu voi în producţia comună de arme şi muniţii. Dorim de asemenea să organizăm un summit separat dedicat producţiei de muniţii împreună cu ţările din Balcani", a explicat el, insistând că preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să piardă" războiul, pentru că "aceasta este baza securităţii în Europa".
La rândul său, premierul albanez Edi Rama, a cărui ţară a furnizat Ucrainei arme şi muniţii de când a început războiul cu Rusia, a cerut mai mult ajutor militar şi financiar pentru Ucraina. "Nu putem permite ca Rusia să câştige şi Ucraina să piardă", a indicat şeful guvernului albanez.
La reuniune au participat statele din Balcani
"Putin a vrut să şteargă Ucraina de pe harta lumii în câteva zile, dar nu a reuşit (...) Supravieţuirea Ucrainei depinde de sprijinul militar şi financiar. Acesta nu trebuie amânat din raţiuni politice interne şi nici de birocraţie", a continuat gazda summitului.
La reuniune mai participă preşedinţii Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, Muntenegrului, Jakov Milatovic, Serbiei, Aleksandar Vucic, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi cea kosovară, Vjosa Osmani, premierii din Bosnia-Herzegovina, Bojana Kristo, şi Croaţia, Andrej Plenkovic, precum şi comisarul european pentru extindere, Oliver Varhely.
Summitul abordează implicaţiile războiului din Ucraina asupra regiunii balcanice şi ajutorul pe care această regiune îl poate oferi Kievului, inclusiv sprijinul militar.
Serbia, participantă la summit, nu s-a aliniat sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit de mai multe ori cu Zelenski în marja unor conferinţe internaţionale, conform Agerpres.
Atacurile Ucrainei în profunzimea Rusiei, percepute ca o victorie pentru Occident. Cu ce acuzații vine ministrul rus de Externe
În ultimul timp Rusia și-a arătat tot mai mult frustrarea față de situația actuală de pe front și asupra ajutorului pe care îl primește Ucraina. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că atacurile lansate de Ucraina asupra unor obiective din interiorul Rusiei sunt prezentate de Occident ca o schimbare a dinamicii războiului.
Occidentul consideră atacurile ucrainene în profunzimea teritoriului Rusiei drept o victorie care va conduce la dezintegrarea Rusiei, dar ruşii nu vor accepta ultimatumuri întrucât nu şi-au pierdut demnitatea, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de agenţia EFE.
"Ei văd că lovesc ţinte cu multe dintre armele lor cu rază lungă de acţiune şi au început să promoveze aceasta ca o schimbare a dinamicii conflictului, şi anume că Ucraina ar putea învinge Rusia", a remarcat ministrul rus de externe într-un interviu acordat agenţiei de ştiri ruse TASS.
Ca atare, "se aud din nou sloganuri de provocare a unei înfrângeri strategice Rusiei, sloganuri de decolonizare a Rusiei, ceea ce înseamnă în mod deschis dezintegrarea ţării noastre", a adăugat el.
Într-o tactică de război asimetric, Ucraina şi-a intensificat în ultimele luni atacurile împotriva rafinăriilor, depozitelor de combustibil şi bazelor militare de pe teritoriul Rusiei, iar în ultimele săptămâni a adăugat pe lista sa de ţinte depozitele Wildberries, echivalentul rusesc al Amazon.
"Canalele noastre de televiziune arată toate planurile Occidentului"
Potrivit ministrului rus de externe, Occidentul "sprijină activ" politicieni opozanţi ruşi care au emigrat şi organizează în Europa tot felul de "grupuri anti-ruseşti care strâng fonduri pentru a duce o luptă clandestină menită să fractureze societatea rusă".
"Este un lucru pe care ei nu îl ascund deloc. Canalele noastre de televiziune arată toate planurile Occidentului. Şi este important ca toată lumea să vadă asta, pentru a înţelege că nu este o glumă (...) Întreaga lume autoproclamată "civilizată" s-a ridicat împotriva noastră", a adăugat Lavrov.
Între timp, a continuat el, "întreaga lume urmăreşte cu mare atenţie, iar unii cu mari aşteptări, cum se va termina acest război impus de Occident" şi căruia, a spus Lavrov, preşedintele rus Vladimir Putin a răspuns prin lansarea campaniei militare în Ucraina.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Occidentul a crezut că are Rusia "în buzunar", iar acum cere Rusiei un armistiţiu în Ucraina ca o condiţie pentru a negocia, poziţie în care Moscova vede un "ultimatum".
Pe de altă parte, ministrul rus de externe consideră că Rusia "face progrese zilnic" pe frontul din Ucraina. "Nu atât de rapid precum ne-am dori, dar ne protejăm trupele", a susţinut el, menţionând că Ucraina "vrea să compenseze eşecurile sale pe front prin atacuri teroriste şi să submineze nivelul de trai cu care ruşii s-au obişnuit", notează Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Volodimir Zelenski a revocat-o pe ambasadoarea Ucrainei în SUA
