Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Deficit bugetar: Cioloș, reacție după atacul lui Grindeanu: Proiecte populiste

Tudor Curtifan / 25 apr 2017 / 15:34

Fostul premier Dacian Cioloș a răspuns acuzelor venite din partea actualului prim-ministru Sorin Grindeanu legate de deficitul bugetar de anul trecut, estimat de Eurostat la 3% din PIB.

Angajarea unor plăţi suplimentare faţă de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora executivul a atras atenţia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la diferenţa între deficitul bugetar 'cash' şi deficitul ESA, declară fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Finanţelor Anca Dragu. 

''Datele oficiale publicate de Institutul European de Statistică Eurostat confirmă rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016, care a încheiat exerciţiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologiei europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudenţialitate. Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al Ministerului Finanţelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia 'cash') şi care din această perspectivă consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ţinta asumată de 2,8%. Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash), cât şi din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include şi cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de la acea vreme'', afirmă Dacian Cioloş şi Anca Dragu, într-o declaraţie comună, transmisă presei, cu privire la deficitul bugetar al României din 2016. 

Cei doi arată că deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decât cel asumat iniţial (2,8%), în cazul raportărilor după metodologia europeană existând o mică diferenţă faţă de ţinta propusă de 2,95% ca urmare a angajării unor plăţi sociale de natură salarială stabilite de instanţele judecătoreşti sau legiferate în decursul anului. 

Ei explică faptul că diferenţa dintre deficitul ''cash'' şi deficitul ESA a avut în principal cauze independente de voinţa Guvernului din 2016, printre acestea aflându-se majorarea salariilor profesorilor, despăgubirile pentru foştii proprietari deposedaţi abuziv de statul român, despăgubirile pentru plata ''taxei auto''. 

Măsuri populiste costă foarte scump

''Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogată în 2009) şi pentru acele persoane care nu au câştigat acest drept pe cale judecătorească. Impactul acestei măsuri legislative este de 3,2 miliarde lei din care 900 milioane lei au fost plătite în 2016. Astfel, potrivit metodologiei ''cash'', în 2016 a rezultat o cheltuială de 900 milioane lei, dar după regulile de raportare europeană impactul total al măsurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat în 2016. Despăgubirile pentru foştii proprietari deposedaţi abuziv de statul român au însumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate în acest sens în 2013 şi 2014 şi care prevedeau înfiinţarea unui fond imobiliar ce ar fi urmat să ofere posibilitatea despăgubirii acestor persoane prin astfel de active. (...) Despăgubirile pentru plata 'taxei auto', în sumă de circa 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecătoreşti, deşi se vor plăti efectiv în 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot în 2016. Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, căderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei faţă de aceeaşi lună din anul trecut, este contabilizată în deficitul ESA din 2016'', detaliază Cioloş şi Dragu. 

Ei subliniază că, potrivit regulilor europene de raportare, o parte din cheltuieli, deşi nu au fost efectuate în 2016, au fost incluse în exerciţiul bugetar din anul trecut, ceea ce ''ajută'' guvernul actual pentru că nu vor mai fi consemnate oficial în acest an, iar nerealizările la capitolul venituri bugetare din prima lună a anului din 2017 au fost consemnate în contul anului trecut. 

''Diferenţa dintre deficitul 'cash' şi deficitul ESA nu este nicidecum o 'moştenire grea' (...), ci este în cele din urmă chiar în favoarea guvernului din 2017. (...) Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii, dar nu poate să îşi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral. Iar dacă un guvern responsabil şi prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuşi la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeaşi majoritate parlamentară care a forţat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea. (...) Depăşirea sistematică a unui nivel de prudenţialitate prin măsuri populiste costă foarte scump. Nivelul de îndatorare va creşte, iar generaţiile viitoare vor plăti acest mod de gândire'', conchid cei doi.

[citeste si]

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy