Cum se dau bani pentru independenți. Regizorul Victor Ioan Frunză: Vii cu o cutiuță de carton din care iese un fum

Frunză
Frunză

Sectorul de stat vs. operatorii independenți, o schismă ce poate fi depășită prin valori, este un subiect despre care a vorbit regizorul Victor Ioan Frunză în episodul XX al podcast-ului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

 

„Valoarea e singurul criteriu care poate să rezolve această problemă. Aminteați de țările din jur, din Uniunea Europeană... La Berlin, în materie de independență, se stabilește o relevanță a activităților. Să zicem că eu sunt teatrul independent Secera și ciocanul. Bun! Ce am făcut eu până acum? Trei spectacole, o anumită activitate șamd. Așa se stabilește un nivel de relevanță a activității. La Berlin, 8% din bugetul total pentru Cultură e acordat celor independenți. Scriși într-un catalog, nu așa, am venit, sunt independent... totul e supus axiologiei! Nu e ca la noi, sunt independent, mi se cuvinte. Ați văzut, printre proiectele aprobate, acum, pentru independenți, e un kit imaginar, care a costat ceva bani, o cutiuță de carton, o primești, o deschizi, și iese un fum. Și acela e proiectul! Și pe el dăm zeci de mii de lei, ca să închidem robinetul risipei. Deci aici e marea problemă. În toate țările din jur pe care le evocați din U.E. a funcționat acest criteriu. La noi nu funcționează”, a spus Victor Ioan Frunză în episodul XX al podcast-ului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

Vezi mai multe în rândurile de mai jos:

I.V.: Cum se poate rezolva tensiunea dintre actorii care au un angajament, un contract, la un teatru de stat, și cei care nu au asta, pentru că ne întoarcem la UNATC și la celelalte facultăți de teatru din țară... termină mult mai mulți într-un an decât numărul celor care pot fi angajați. Și asta e o problemă care s-a acutizat în timp. În alte țări – și am urmărit, într-adevăr, dinamica, pentru că a fost un moment foarte complicat pentru toată lumea, mai cu seamă în domeniul cultural, s-a vorbit mult de HoReCa, de turism, mai puțin de cultură – au existat pachete de măsuri serioase, de sprijin, nu ca la noi. Sprijin atât pentru sectorul public, dar și pentru creatorii independenți. 

V.I.F.: Care se numeau, până acum cinci ani, alternativi!

I.V.: Cum se poate construi un echilibru între aceste două categorii?

V.I.F.: Vă spun, și mă  bucur că discutăm lucrul acesta. În primul rând, trebuie stabilit că singurul criteriu valabil este valoarea. Nu pentru că ești independent, ci pentru că ești un independent valoros. Există printre ei artiști care nu au valoare, nu toți cei care absolvă au. 

I.V.: Ca și cei care sunt angajați în instituții...

V.I.F.: Perfect de acord. Valoarea e singurul criteriu care poate să rezolve această problemă. Aminteați de țările din jur, din Uniunea Europeană... La Berlin, în materie de independență, se stabilește o relevanță a activităților. Să zicem că eu sunt teatrul independent Secera și ciocanul. Bun! Ce am făcut eu până acum? Trei spectacole, o anumită activitate șamd. Așa se stabilește un nivel de relevanță a activității. La Berlin, 8% din bugetul total pentru Cultură e acordat celor independenți. Scriși într-un catalog, nu așa, am venit, sunt independent... totul e supus axiologiei! Nu e ca la noi, sunt independent, mi se cuvinte. Ați văzut, printre proiectele aprobate, acum, pentru independenți, e un kit imaginar, care a costat ceva bani, o cutiuță de carton, o primești, o deschizi, și iese un fum. Și acela e proiectul! Și pe el dăm zeci de mii de lei, ca să închidem robinetul risipei. Deci aici e marea problemă. În toate țările din jur pe care le evocați din U.E. a funcționat acest criteriu. La noi nu funcționează. Ca să nu mai spun că e o ideologizare excesivă. Dvs. sunteți un om de carte, știți bine despre ce e vorba. Dacă vreți să editați dvs, acum, prin AFCN, un scriitor de care e nevoie, de relevanță, nu o să puteți, nu veți primi limbajul necesar. Dacă vreți să editați revista Cutra, există, tot respectul, o să puteți.

I.V.: Deci puneți problema unor valori nesusținute. 

V.I.F.: Da, pentru că nimeni nu o discută. A intrat așa, un clișeu, în spațiul public, să ajutăm tinerii. Nu tinerii, ci tinerii valoroși, dacă se pune problema de ajutor. Dar dacă se creează un climat bun, trebuie să ajuți.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel