Apelul lui Trump care a schimbat totul. Oficialii din Thailanda și Cambodgia spun că astfel a fost evitat un război

Autor: Tiberiu Vasile

Un conflict militar în creștere între Thailanda și Cambodgia, izbucnit recent de-a lungul unei porțiuni de 200 km de frontieră disputată, a fost temperat printr-o intervenție diplomatică de ultim moment - declanșată direct de președintele american Donald Trump.

Eforturile inițiale de mediere au venit din partea premierului Malaeziei, urmate de o implicare din partea Chinei. Totuși, abia după apelul telefonic al lui Trump către liderul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, Bangkokul a acceptat să participe la tratativele de pace cu guvernul de la Phnom Penh.

Într-un interval de mai puțin de 24 de ore, o mobilizare diplomatică accelerată a reușit să obțină o întâlnire între cele două țări

Într-un interval de mai puțin de 24 de ore, o mobilizare diplomatică accelerată a reușit să obțină angajamentul Thailandei pentru o întâlnire oficială cu Cambodgia în Malaezia. Această rundă de negocieri a dus la întreruperea celor mai intense confruntări militare din regiune din ultimii zece ani.

Potrivit unei surse guvernamentale thailandeze, contactul telefonic cu Trump a avut loc sâmbătă, la două zile după izbucnirea luptelor. La acel moment, Bangkokul nu răspunsese nici inițiativelor lansate de Kuala Lumpur, nici propunerilor chineze.

„I-am spus că vrem discuții bilaterale mai întâi, înainte de a declara o încetare a focului”, a relatat sursa, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Poziția exprimată de Thailanda a fost constantă, și anume rezolvarea crizei prin dialog direct cu Cambodgia, fără mediere externă. Cu toate acestea, duminică, Trump a declarat public că ambele părți au fost de acord să se întâlnească pentru a negocia un armistițiu. În plus, liderul american a avertizat că discuțiile comerciale privind tarifele nu vor continua până când conflictul nu va fi încheiat.

Imediat după apelul președintelui american, au început contactele diplomatice între ministerele de externe din cele două țări. Bangkokul a venit cu două condiții: întâlnirea să aibă loc într-un teritoriu neutru și să se desfășoare la nivelul celor doi prim-miniștri.

„Am propus Malaezia pentru că vrem ca această chestiune să rămână una regională”, a explicat sursa thailandeză.

„Statele Unite au insistat foarte mult pentru această întâlnire”, a adăugat o a doua sursă din guvernul thailandez. „Noi ne dorim o soluție pașnică a conflictului, așa că a trebuit să dăm dovadă de bună credință și să acceptăm.”

Între timp, partea cambodgiană își dăduse deja acordul pentru propunerea malaeziană. Potrivit lui Lim Menghour, oficial cambodgian cu atribuții în domeniul politicii externe, Thailanda a fost cea care a întârziat decizia, până la implicarea lui Trump.

Guvernul lui Hun Manet a menținut și un dialog constant cu autoritățile de la Beijing, care și-au exprimat deschiderea de a lua parte la procesul de pace - un semn clar al apropierii strategice dintre Cambodgia și China.

„Am avut o comunicare constantă”, a precizat Lim Menghour.

Moment decisiv la Putrajaya

Luni, cei doi prim-miniștri, Phumtham și Hun Manet, s-au deplasat în Putrajaya, capitala administrativă a Malaeziei. Acolo, sub auspiciile premierului Anwar Ibrahim - care deține și președinția în exercițiu a ASEAN- a fost convenit un acord de încetare a focului.

La finalul întrevederii, liderii thailandez și cambodgian au semnat o declarație comună, citită de gazda malaeziană, prin care s-a stabilit că armistițiul va intra în vigoare de la miezul nopții, iar dialogul diplomatic va continua.

Această dezescaladare rapidă contrastează puternic cu precedentul similar din 2011, când tensiunile de frontieră au necesitat luni întregi de mediere, atunci sub conducerea Indoneziei, președinta ASEAN la acel moment. De această dată, atât SUA, cât și China au jucat un rol activ - o diferență majoră față de criza de acum 13 ani.

Deși fragile, condițiile armistițiului se mențin, iar până joi nu au fost raportate retrageri de trupe din partea niciunei armate.

Problemele teritoriale dintre cele două națiuni sunt vechi de peste un secol. Frontiera de 817 km dintre Thailanda și Cambodgia, desenată în 1907 de autoritățile coloniale franceze, conține încă segmente nedefinite, care au generat numeroase dispute.

În ultima perioadă, tensiunile au atins din nou un punct critic. În luna mai, un soldat cambodgian a fost ucis într-o ciocnire la graniță. În replică, ambele armate au intensificat prezența militară, iar relațiile diplomatice s-au înrăutățit dramatic.

După ce un al doilea soldat thailandez și-a pierdut un picior săptămâna trecută din cauza unei mine antipersonal. Bangkokul a acuzat Cambodgia de plasarea dispozitivului exploziv, o acuzație respinsă categoric de Phnom Penh. Ca reacție, Thailanda și-a retras ambasadorul și l-a expulzat pe cel cambodgian. Luptele au izbucnit curând după aceste acțiuni.

Presiunea tarifară, factor de influență

După stabilirea armistițiului, atât Phumtham cât și Hun Manet au exprimat public aprecieri la adresa președintelui american, care anterior amenințase cu impunerea unor tarife de 36% pentru exporturile celor două țări către piața americană - cea mai importantă destinație comercială pentru ambele.

Oficialii thailandezi nu au confirmat dacă aceste presiuni economice au influențat direct deciziile luate. În schimb, Lim Menghour a declarat că, în urma „discuțiilor pozitive, președintele Donald Trump a indicat și evoluții pozitive” privind tarifele, fără a oferi detalii.

Trump a confirmat ulterior că negocierile comerciale au fost reluate după acordul de încetare a focului. Iar miercuri, secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a anunțat că Washingtonul a încheiat acorduri comerciale cu ambele state, urmând ca acestea să fie făcute publice în perioada următoare, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Conflictul dintre Thailanda și Cambodgia se încheie cu o încetare totală a focului

Donald Trump mediază un armistițiu între Thailanda și Cambodgia: Ambele țări caută pace imediat