Avocata Ioana Trană a participat la Marșul Împreună pentru Siguranța Femeilor, din Cluj Napoca.
Ioana Trană este o avocată feministă din Cluj. Printre altele, la acest marș, a cerut educație de gen în școlile din România. Ea a spus că tinerii trebuie să învețe încă de la începutul vieții, ce înseamnă egalitatea de șanse, consimțământul, respectul reciproc și etica unor relații non-violente.
Iată discursul pe care l-a rostit la Marșul Împreună pentru Siguranța Femeilor, din Cluj Napoca:
„Mă numesc Ioana Trană, sunt o avocată feministă din Cluj. Suntem astăzi aici, în stradă, pentru că ne-am săturat ca violența împotriva femeilor să fie tratată doar ca o știre „breaking news” sau ca o serie de tragedii izolate. Suntem aici pentru că femicidul — uciderea unei femei heterosexuale, a unei femei queer, a unei femei trans, pentru simplul fapt că este femeie — nu apare din senin; el este punctul final, cel mai atroce, al unui lung ciclu de abuz, frici și control.
Realitatea cruntă din România ne arată că abuzul nu începe cu prima insultă sau cu prima palmă. Abuzul începe mult mai devreme: în mințile și în atitudinile băieților și bărbaților!
Studiile recente privind bărbații tineri din România scot la iveală cifre care trebuie să ne îngrijoreze pe toți:
• 79% dintre bărbații tineri din România consideră că femeia are nevoie de protecția bărbatului.
• 49% — aproape jumătate dintre tinerii bărbați — cred că bărbatul trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt în cuplu
• 47% din bărbații tineri din România consideră că feminismul îi face pe bărbați să se simtă vinovați pentru problemele din societate.
Să privim atent aceste cifre! La prima vedere, ideea de „protecție” poate suna nobil. Dar vă întreb: noi, femeile, avem nevoie de protecție din partea bărbaților? Protecție împotriva cui? De cine e nevoie să ne protejeze bărbații?De alți bărbați!
Iar când această protecție este cuplată cu ideea că bărbatul trebuie să aibă „ultimul cuvânt”, această „protecție” nu este altceva decât posesie și control. Este convingerea periculoasă că un bărbat poate influența deciziile partenerei sale, are acces la corpul ei când vrea el, și că poate controla viața partenerei sale.
Iar atunci când o femeie își revendică autonomia, când ea îi spune „nu”, acest control se transformă în hărțuire, în violență și în crimă. Cum am ajuns aici? Răspunsul se află în mare parte în spațiul virtual, unde tinere fete și tineri bărbați dar și persoane adulte sunt educați de „manosferă” — acea rețea toxică din mediul online care promovează misoginismul, disprețul față de femei și ideea că bărbații sunt „victime” ale feminismului.
Așa s-a explicat și succesul uriaș al fraților Tate în România. Bărbați acuzați de viol, trafic de persoane, exploatare sexuală, au fost transformați în modele de succes pentru mii de bărbați români. Ei le-au vândut tinerilor o fantezie violentă de „masculinitate alfa”, în care femeile sunt reduse la corpuri ce pot fi dominate, umilite și tranzacționate. Această manosferă afirmă că a fi bărbat înseamnă să fii dur, să nu plângi, să nu ceri niciodată ajutor și să rezolvi conflictele prin agresivitate. Această masculinitate toxică le face rău femeilor, dar îi distruge și pe bărbați, izolându-i în frici și violență. Și trebuie să spunem un adevăr dureros: misoginismul ne-a fost picurat tuturora în suflet, mai ales nouă, femeilor. Am crescut într-o societate care ne învață pe femei, încă din copilărie, că siguranța înseamnă ascultare și că valoarea noastră depinde de felul în care arătăm.
Am fost învățate să confundăm controlul cu grija, să ne preocupe excesiv să fim atrăgătoare pentru bărbați și să credem că ”protecția” unui bărbat este un dar, când de fapt este o cușcă. Atunci când lumea îți repetă la nesfârșit că trebuie să fii delicată, să cedezi și să lași bărbatul să aibă ultimul cuvânt, ajungi să crezi că valoarea ta depinde de cât de mult rabzi. Nu putem opri acest val de violență misogină doar în sălile de judecată sau prin ordine de protecție. Trebuie să intervenim înainte ca misoginia să prindă rădăcini și mai adânci!
Avem nevoie urgentă de educație de gen în școlile din România. Tinerii trebuie să învețe încă de la începutul vieții, ce înseamnă egalitatea de șanse, consimțământul, respectul reciproc și etica unor relații non-violente.
Educația de gen nu este o sperietoare, ci singurul remediu împotriva misoginiei și a violenței. Și avem nevoie, la fel de mult, de alte modele de masculinitate pentru România. Adevărata putere masculină nu stă în controlul partenerei sau în a avea „ultimul cuvânt”. Adevărata putere masculină înseamnă empatie, compasiune, parteneriat egal, capacitatea de a-ți exprima vulnerabilitatea și curajul de a spune „Oprește-te!” atunci când prietenii tăi spun bancuri misogine sau fac comentarii despre corpul unei femei.
Ce am scandat:
Cade una cădem toate!
Fac sex când vreau eu!
Fac sex cum vreau eu!
Trans right are human rights!
Corpul meu dreptul meu, identitatea mea libertatea mea!”, a spus avocata Ioana Trană.
