Consilierul premierului Mihai Răzvan Ungureanu, Andreea Maria Paul, susține într-o postare pe blogul personal că, în comparație cu alte state din zonă, în România, restituirea proprietăților confiscate abuziv de către regimul comunist este departe de a se fi încheiat, cauzele fiind multiple și, în general, binecunoscute, precum indecizia, confuzia sau lipsa de claritate, corectitudine şi eficienţă decizională.
”În Europa Centrală şi de Răsărit, două tipuri de măsuri reparatorii au fost concepute: restituirea în natură a proprietăţii sau, în cazuri excepţionale, oferirea unor compensaţii sub formă de bani, acţiuni, titluri de stat etc. sau, în mod excepţional, restituirea fizică a proprietăţilor”, arată Andreea Paul pe blogul personal.
Ea susține că, deși în Bulgaria s-a acționat rapid în restituirea proprietăților confiscate de comuniști, cetăţenii străini erau nevoiţi să vândă proprietăţile eventual obţinute şi numai cetăţenii bulgari puteau primi înapoi pădurile şi terenurile agricole, iar lipsa datelor clare referitoare la delimitarea proprietăţilor şi bazele incomplete de date au cauzat numeroase probleme administrative.
În Ungaria, legile care au reglementat problema proprietății din 1991 și 1992, au permis ca procesarea cererilor să fie finalizată în decurs de doi ani, ca urmare a perioadei scurte pentru depunerea cererilor (aproximativ 6 luni de la aprobarea legii), preferându-se compensarea pe sistem voucher în locul restituirii în natură. De asemenea, crearea Oficiului de compensare pentru administrarea procesului a contribuit la rezolvarea acestei probleme, precizează Paul.
De asemenea, în Cehia, restituirea proprietăţii a avut loc imediat după căderea comunismului, după ce Guvernul a reglementat procesul de restituire mixt: în natură și compensare. ” Majoritatea termenelor de solicitare a restituirilor au expirat în anul 1996, iar ultimele dintre ele în anul 2001”.
”În prezent, în conformitate cu aceste legi, nu mai poate fi solicitată restituirea de proprietăţi. La începutul acestui an a fost aprobat de către Guvern proiectul de lege privind retrocedarea fostelor proprietăţi ale cultelor religioase, singurul aspect rămas nesoluționat, care prevede ca bisericile să primescă 56% din proprietăţile confiscate, iar pentru restul de proprietăţi statul va plăti compensaţii băneşti eşalonate pe o perioadă de 30 de ani, în valoare de până la 3,8 miliarde de euro. Soluționarea problematicii depinde de votul acordat de Parlamentul ceh”, prezintă Andreea Paul situația din Cehia.
Consilierul premierului arată că în Polonia, ”procesele au reprezentat singura soluţie, costisitoare şi complicată, pentru foştii proprietari, în timp ce ”propunerea legislativă actuală privind restituirile exclude toate bunurile cu valoare ridicată situate în Varşovia”, măsură care nu se bucură, încă din 2011, de sprijinul guvernamental din cauza condiţiilor economice dificile.
Andreea Paul conchide, în finalul postării că ”în cazul României, lucrurile sunt în general binecunoscute. Sunt cunoscute indecizia, confuzia, abuzurile legate de retrocedarea proprietăţilor, ca de altfel şi procesele pierdute de statul român vreme de două decenii. Sunt poate mai puţin cunoscute consecinţele nefaste ale lipsei de claritate, corectitudine şi eficienţă decizională”.
De aceea, Paul consideră că ”actualul Guvern trebuie să rezolve aceste disfuncționalități, chiar dacă este un subiect dificil. Problema proprietății este arzătoare și nu mai poate fi amânată”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu