Sfinții mucenici au trăit în timpul împăratului roman Probus (276-282). Sfinții Trofim și Savatie se aflau în Antiohia, marele oraș al Antichității, atunci când era sărbătorit zeul Apolo. Sfinții mucenici s-au rugau la Hristos Dumnezeu pentru sufletul închinătorilor la idoli, însă au fost văzuți și duși în fața guvernatorului.
Mărturisind că sunt creștini și fiind bătuți foarte rău, Savatie a murit în timpul torturii, iar Trofim a fost dus în Câmpul Sinadelor din Frigia, pentru a fi ucis în timpul sărbătorii păgâne a dioscurilor. Pe drumul care dura trei zile de mers pe jos, Sfântul Trofim a fost încălțat cu încălțăminte de fier care avea în ea mulțime de piroane ascuțite.
Ajuns în cetatea Frigiei, Sfântul Trofim a fost supus la alte chinuri, fiind rugat numai să spună că va jertfi zeilor și îndată se va izbăvi din ele. Iar el, nesocotind bătăile și cuvintele prigonitorului, tăcea. A fost aruncat în temniță până la începerea sărbătorii. Închis fiind, a fost vizitat și îngrijit de Dorimedont, un creștin tăinuit care făcea parte din conducerea cetății. Acesta mergea prin închisori la creștinii ce pătimeau pentru Hristos.
Sfântul Dorimedont a fost și el descoperit și torturat împreună cu Sfântul Trofim, fiind apoi amândoi aruncați fiarelor sălbatice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
