„Se instituie ziua de 1 martie- Ziua Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională. Ziua Mărțișorului poate fi marcată de către autoritățile publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, prin organizarea și/sau participarea, în țară și peste hotare, la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau științific, dedicate acestei sărbători naționale, luând în considerare combinația culorilor albă și roșie drept culori specifice ale zilei. Autoritățile administrației centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetere proprii în vederea organizării și delurălii în bune condiții a manifestărilor prevăzute la art 2 în limita alocațiilor bugetare aprobate”, prevede propunerea legislativă, relatează Mediafax.
De asemenea, Societatea Română de Radiofuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor putea include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară sau peste hotare. Inițiatorul proiectului legislativ, deputatul PSD Adrian Solomon, susține că instituirea Zilei Mărțișorului ca sărbătoare națională va conserva, transmite și revitaliza practicile culturale asociate zilei de 1 martie ca element al patrimoniului cultural.
Cum îşi susţine iniţiatorul proiectul
„Sărbătoarea populară a Mărțișorului marchează începutul anului agricol, odataă cu sosirea primăverii, și este asociată unor obiceiuri străvechi din atia carpato-balcanică întâlnite la români și la unele popoare din această arie geografică. Ziua națională a Mărțișorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii și revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani sau din diaspora emergentă și factor de coeziune cultural-identitară”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Adrian Solomon amintește că mărțișorul a fost înscris în decembrie 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 martie” coordonat de către România și elaborat în comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedonia.
„Mărțișorul reprezintă o marcă distinctivă și un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiționale românești. El constituie unul din cele șapte elemente românești incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitții, alături de -Doina-, -Ritualul Călușului-,-Tehnicile tradiționale de realizare a Scoarței-, -Colindatul de ceată bărbătească-, -Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu- și -Jocul fecioresc de Ticuș-”, a subliniat Solomon.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind decizională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
