Recomandările pentru un creier sănătos sunt simple, dar tot mai greu de respectat într-o lume în care stresul, tehnologia și stimularea permanentă ne țin creierul într-o stare continuă de alertă. Prof. dr. Dafin Mureșanu a explicat care sunt obiceiurile de bază ce pot contribui la menținerea sănătății creierului.
Prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare, i-a acordat un interviul jurnalistului Val Vâlcu, la finalul celei de-a 21-a ediții a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie, desfășurată la Eforie Nord. În acest context, prof. dr. Dafin Mureșanu a vorbit despre cele mai simple obiceiuri pentru a avea un creier sănătos. Dar, într-o lume tot mai agitată, cufundată în tehnologie, stres, aglomerație și alți factori - în final - de risc, deși pare simplu să urmezi sfatul medicului pentu a nu ajunge pacient, este, în realitate, extrem de complicat.
”Sănătatea creierului pornește de la elemente foarte simple”
”Sfatul meu cel mai călduros este ca fiecare să aibă grijă de propria sănătate, pentru că nimeni nu va avea mai multă grijă și nu poate avea mai multă grijă de el decât propria persoană.
Sănătatea creierului sigur că pornește de la niște elemente foarte simple, în afară de bagajul cu care venim pe lume, ce ne-au dat mama și tata, prin zestrea genetică directă și cea indirectă, mă refer la zona epigenetică, foarte important este comportamentul nostru. Este ușor să spui și să dai sfaturi, mult mai greu este să încerci să te apropii de persoană, de semenul tău, de om, considerându-l în realitatea lui nemijlocită.
Somn, mișcare și alimentație corectă, cele mai importante sfaturi pentru un creier sănătos
Poți da sfaturi generale, precum: până să ajungem la factorii de risc direcți și care sunt comuni atât pentru patologia vasculară, cât și pentru cea degenerativă, avem niște principii generale foarte importante, niște piloni.
- Cel mai important este somnul: să dormim suficient, să încercăm să avem grijă de comportamentul nostru vizavi de somn.
- După ce ne trezim - presupunem că ne-am trezit odihniți- o altă condiție este mișcarea. Omul s-a născut ca să se miște. Atitudinea față de activitatea fizică este foarte importantă.
- Apoi: ce bem și ce mâncăm. De asemenea, comportamentul nostru vizavi de alimentație este hotărâtor” spune prof. dr. Dafin Mureșanu.
Medicul a subliniat că toate elementele bazate pe adicție comportamentală pot deveni toxice pentru creier, de la alimentație la tehnologie. În acest context, jurnalistul Val Vâlcu a atras atenția că nu mai dăm un minut de pauză creierului, stând pe telefon în mod constant: ”Mergeam cu metroul. Mai vedeai oameni care, pur și simplu, se odihneau între două stații, stăteau cu gândurile lor. Acum, în fiecare clipă, creierul este stimulat. Mișcare cu picioarele mai puțin, dar cu creierul permanent, butonând telefonul. Nu-i mai dăm un minut de pauză”.
”Dezalinierea dintre activitatea creierului și activitatea corpului este extrem de nocivă. Cu cât suntem mai încinși în minte, cu atât trebuie să ne descărcăm prin mișcare. Pe de altă parte, nu trebuie să fim încinși în minte când facem mișcare, trebuie să o facem de dragul mișcării, nu să fim stimulați senzoarial sau cognitiv în timp ce alergăm” a spus medicul, cu referire la ascultatul muzicii, de exemplu, în căști, în timp ce alergăm.
El a mai vorbit despre necesitatea interacțiunii sociale, în afara căreia oamenii nu pot exista. Schimbul de emotii și contexte se pot realiza numai între oameni. Dacă nu există, apare un factor de risc latent. E un factor protectiv interacțiunea, subliniază prof. dr. Dafin Mureșanu, în interviul acordat DCNews.
