În epoca în care multă lume stă pe TikTok, rezultatele testelor PISA 2025 nu ne surprind. Cu toate acestea, am vrut să aflăm de ce s-a ajuns aici.
De ce România a înregistrat scăderi la toate cele trei competențe evaluate în cadrul testării PISA 2025? Cea mai mare pierdere față de evaluarea precedentă este la citire, unde scorul a coborât cu 16 puncte. La prima vedere, pare de înțeles. Copiii au degetul lipit de ecran și „scrolează” multe ore pe TikTok. Cum mai poate fi interesant cititul? Cum mai poate fi interesantă matematica?
Potrivit datelor PISA 2025, punctajele medii obținute de elevii români sunt: Științe: 425 de puncte, cu 3 puncte mai puțin decât în 2022; Citire: 413 puncte, în scădere cu 16 puncte; Matematică: 419 puncte, cu 9 puncte mai puțin față de ediția precedentă. În plus, PISA 2025 a inclus, pentru prima dată, evaluarea competenței privind rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale. România a obținut 442 de puncte și s-a clasat pe locul 51 din 91 de țări și teritorii participante.
Stăm așa de prost până și la rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale. Cum? În epoca inteligenței artificiale stăm rău la instrumentele digitale? Da. Pentru că a sta pe TikTok și alte rețele sau a folosi ChatGpt nu ne face specialiști în instrumente digitale.
L-am întrebat pe prof. dr. Sorin Ivan de ce s-a ajuns aici? De la febra TikTok la scurtătura Inteligenței Artificiale
Am început să stăm foarte mult pe rețelele sociale și să nu mai citim. Elevii, dar nu doar ei, au înlocuit lecturile serioase cu mesaje scurte pe WhatsApp, emoticoane și videoclipuri scurte. Nu mai au răbdare să citească pentru că este mai ușor să dai „scroll” pe TikTok. Extinderea inteligenței artificiale a devenit o „scurtătură” periculoasă. Pentru mulți elevi, pregătirea temelor s-a redus la generarea de prompturi automate de tipul „fă-mi un eseu” sau „rezolvă-mi problema”. Unde mai este gândirea critică? Niciunde. Inteligența artificială câștigă teren (momentan) în locul inteligenței umane.
Prof. dr. Sorin Ivan ne-a declarat, într-un interviu pentru DC News, că rezultatele PISA 2025 arată continuarea declinului învățământului românesc și atrage atenția că problemele de la citire, matematică și competențe digitale au cauze diferite, dar sunt legate între ele.
La matematică, problema poate fi lipsa exercițiului constant. Matematica presupune muncă susținută și acumularea treptată a cunoștințelor, iar golurile sunt greu de recuperat. Sorin Ivan a zis că matematica ar trebui predată mai atractiv, așa cum unii profesori deja o fac, și legată mai mult de situații concrete, astfel încât elevii să înțeleagă la ce le folosesc formulele și conceptele învățate.
Rezultatele slabe la competențele digitale sunt doar aparent paradoxale
Faptul că elevii petrec ore întregi pe TikTok, Instagram, Discord sau folosesc AI nu înseamnă că au competențe digitale avansate. În opinia profesorului Sorin Ivan, mulți sunt mai degrabă consumatori de tehnologie decât cunoscători ai acesteia. Elevii ar trebui să învețe programare, algoritmi, logică și mecanismele din spatele tehnologiei pe care o folosesc zilnic.
În ceea ce privește soluțiile, Sorin Ivan cere mai multă exigență și rigoare în școală, promovarea lecturii și limitarea folosirii AI ca substitut pentru efortul intelectual. Profesorul a mai zis că școala nu ar trebui să se teamă de presiunile din grupurile de WhatsApp și că tehnologia trebuie folosită pentru învățare, nu doar pentru divertisment.
Sorin Ivan a încheiat într-un ton optimist. A zis că elevii români au potențial și inteligență, însă o parte dintre ei ajung să le irosească petrecând prea mult timp în mediul digital fără să transforme familiaritatea cu tehnologia în competențe reale.
„Nu ne așteptam ca lucrurile să meargă din rău în mai rău”
Rezultatele testului PISA, ediția 2025, nu sunt deloc mulțumitoare, în ciuda tuturor speranțelor noastre ca, de la ediție la ediție, lucrurile să se îmbunătățească, iar performanța negativă să fie diminuată. Suntem performanți, într-adevăr, dar înregistrăm o performanță negativă, de data aceasta în mod constant, în special în ceea ce privește analfabetismul funcțional.
„Știm bine că, în mod tradițional - este o tradiție care ne îngrijorează și ne întristează -, 42% dintre elevii români sunt categorisiți drept analfabeți funcțional. Iată că, la această ediție, testul PISA vine cu rezultate și mai îngrijorătoare: 50% analfabetism funcțional la matematică, ceea ce este fără precedent. Apoi, procentajul de 42% la lectură crește și el, se apropie de 50%, iar aceasta chiar este o veste proastă.
Lucrurile nu se opresc aici. La competențe digitale, 57% dintre elevi nu îndeplinesc standardele minime. Deci și ei „se califică” în această categorie care a devenit ca un stigmat pentru învățământul românesc: Analfabetismul funcțional”, a spus prof. dr. Sorin Ivan.
De ce se întâmplă un declin în educație?
Un astfel de test obiectiv, realizat cu instrumente științifice, fără părtinire, ne arată realitatea, ne pune în față o oglindă în care vedem nivelul calității învățământului românesc.
„Spuneam că suntem surprinși. Deși știm că lucrurile nu merg așa cum ne-am dori în învățământul românesc, totuși nu ne așteptam ca ele să meargă din rău în mai rău, ca acest declin să continue. Dar iată că un astfel de test obiectiv, realizat cu instrumente științifice, fără părtinire, ne arată realitatea, ne pune în față o oglindă în care vedem nivelul calității învățământului românesc. Nu acuzăm, nu punem etichete, nu spunem că învățământul românesc este slab, dar aceste rezultate, care sunt din ce în ce mai slabe, ar trebui să ne alarmeze, să ne pună pe gânduri și să ne determine să căutăm cauzele.
De ce se întâmplă acest declin? Am propriile răspunsuri pe care le analizez în dezbaterile noastre la DC Edu. În ceea ce privește analfabetismul funcțional în domeniul lecturii, lucrurile se încadrează în epoca pe care o parcurgem, de explozie a tehnologiei, de fascinație pentru tehnologia digitală, pentru inteligența artificială. Tinerii sunt din ce în ce mai atașați de instrumentele digitale și din ce în ce mai îndepărtați de carte și de lectură. E mult mai ușor să te joci pe laptop, e mult mai ușor să-ți petreci ore întregi pe WhatsApp, comunicând sibilinic, comunicând cu emoticoane, diminuând capacitatea de gândire, de comunicare, decât să stai să citești cărți serioase. Iar cărți serioase sunt și cărțile pentru copii. Am mai dat exemplul și în emisiunea mea: universul Jules Verne, care este absolut fabulos.
Lipsa practicii lecturii, îndepărtarea de carte, insuficiența lucrului cu textul, care antrenează și diminuarea capacității de procesare a textului și de înțelegere, toate acestea explică analfabetismul funcțional în domeniul lecturii. Copiii nu mai citesc. Sau, dacă citesc, citesc la minimum. Sau, dacă citesc, rezumate de pe internet, iar acum lucrează cu inteligența artificială, care le realizează orice temă. Este suficient să dai un prompt: „Fă-mi rezumat”, „Fă-mi eseu”, „Fă-mi compunere” etc”. Aceasta este o cauză, cauza fundamentală a analfabetismului funcțional în materie de lectură”, a declarat prof. dr. Sorin Ivan.
Matematica poate fi privită ca o poveste
Multor elevi nu le place matematica. Unii ar crede că trebuie să ai o înclinație către matematică, dar lucrurile nu stau chiar așa. Dacă matematica ar fi cumva povestită, elevii și-ar da seama că nu este atât de grea și de... „inutilă”. De exemplu, Pluto a fost descoperită la 18 februarie 1930 de tânărul astronom american Clyde Tombaugh la Observatorul Lowelldin Arizona, SUA. Descoperirea a venit în urma căutărilor matematice.
„În materie de matematică, știm că matematica este o disciplină absolut fundamentală pentru școală, dar, mai mult decât pentru școală, este pentru minte, pentru logică, pentru inteligență, pentru complexitatea și profunzimea gândirii. Matematica nu este accesibilă din prima, nu este accesibilă oricui, iar poarta către universul matematicii sau calea către universul matematicii o constituie munca. Lucrul susținut, unde nu-ți permiți sincope.
Nu poți să sari peste etape, să absentezi de la câteva lecții și după aceea să revii. Matematica înseamnă muncă, efort, poate chin uneori. Știm asta de la marii noștri profesori, de la coordonatorii lotului olimpic, de la profesori din colegii, din școlile bune. Și de aceea mulți elevi preferă să nu intre în acest efort practic continuu. Lasă lucrurile în virtutea inerției, merg pe minimum, pe standarde și cerințe minime, să treacă și așa mai departe. Aici intervine din nou inteligența artificială, care, perfecționându-se de la o zi la alta, le oferă rezolvări redutabile la probleme. Prin urmare, și această îndepărtare de universul matematicii, aici, sigur, nu vorbim despre cei pasionați, explică și ea analfabetismul funcțional în materie de matematică. Pentru că, așa cum am spus, și aici lucrurile stau foarte grav: 50%”, a zis prof. dr. Sorin Ivan care este și realizatorul emisiunii DC EDU de la DC News.
Pe de o parte, îndepărtarea de lectură și de carte explică analfabetismul funcțional în materie de lectură și citire. Pe de altă parte, la matematică ne lovim de îndepărtarea de universul cifrelor, calculelor, abstracțiunilor, conceptelor, rezolvării problemelor și așa mai departe, pe motiv că matematica e grea, „la ce ne folosește?”
„Școala are rolul fundamental și poate are și o vină, de ce să nu o spunem? Iar tema aceasta o abordăm în multe ediții ale emisiunii DC Edu de la DC News. Trebuie căutate metode ca matematica să devină din „antipatică” simpatică. Profesorii cu care discutăm ne spun că încearcă să abordeze matematica în moduri friendly, care să-i apropie pe elevi, prin povești, prin încadrarea în situații practice, pragmatice, prin care elevii să înțeleagă la ce le folosește matematica.
Aici este și o problemă de abordare. Învățământul românesc rămâne ancorat într-o abordare conceptuală, teoretică, fără să întindă un o punte către realitate, prin care elevii să înțeleagă la ce le folosesc anumite formule, anumite calcule, anumite teoreme și așa mai departe”, a mai zis profesorul.
„Ne pare puțin surprinzător să vedem că și în domeniul informatic și la competențe digitale stăm rău sau stăm chiar și mai rău. Mai mult de jumătate dintre elevi nu se ridică la standardul minim al folosirii instrumentelor TIC, tehnologia informației și a comunicațiilor. Asta e surprinzător, dar numai aparent, pentru că a sta pe TikTok, a sta pe jocuri, a sta pe social media, cu pierdere de timp, a face selfie-uri, a sta pe Discord și așa mai departe, asta nu înseamnă a te iniția în informatică și în TIC. Asta înseamnă a-ți petrece timpul în mediul virtual, a comunica, lucruri, de altfel, plăcute, omenești, acceptabile, dar în anumite limite. Un interval pe zi rezonabil, dar nu ore și ore, cum stau copiii noștri, cum stau noile generații. Și aici vorbesc chiar de cei din ciclul primar, de gimnaziu, de liceeni, cei care folosesc într-o comunicare prin care zic de 30 de ori „gen” și „efectiv”.
Li s-a diminuat capacitatea de comunicare, iar frecventarea instrumentelor digitale creează iluzia că sunt specialiști în domeniul informatic și al tehnologiei digitale, dar nu este adevărat. Ei sunt simpli utilizatori, consumatori, useri. În realitate, nu cunosc aceste instrumente, pentru că și aici este un univers foarte complex, iar poarta acestui univers sunt matematica și logica. Nu ai cum să fii bun la informatică, în domeniul digital, la TIC, dacă nu ești bun la matematică”, a zis Sorin Ivan.
„Nu trebuie să ne lamentăm. E o surpriză neplăcută această ediție pentru noi, PISA 2025. Ea vine cu vești proaste. În ciuda așteptărilor noastre de reabilitare, de ameliorare a lucrurilor, iată că declinul continuă. Acum trebuie să vedem ce este de făcut. Și știți că răspunsul este deja cunoscut. Școala trebuie să se concentreze mai mult pe niște obiective clare, ferme, pe cultivarea, promovarea lecturii și nu pe așa-numita „stare de bine” prin care se realizează un compromis între misiunea școlii și temele pe care le au copiii și toată lumea se simte bine. Trebuie și puțină coerciție. Am o invitată ultra cunoscută - profesoara Mariana Badea care spunea - și sigur că ne amuza când spunea - că, dacă elevul nu citea, avea un instrument care se numea „nota 2”.
Hai să nu ne mai fie frică de părinți, de grupurile de WhatsApp, să nu mai acceptăm, ca profesori, ca școală, să ni se spună din afară ce să facem. Să aplicăm criterii de exigență, de fermitate, de rigoare, să încurajăm lectura, să dăm liste de lecturi, să refuzăm AI-ul și tehnologia ca substitut al efortului de lectură - doar în sensul acesta să le refuzăm-, să umanizăm matematica prin aceste metode pe care le promovează mari profesori. Aceștia vin la emisiunea mea - DC Edu - și care spun: „Predau matematica precum o poveste. Încerc să explic matematica în contexte pragmatice, reale” și așa mai departe.
Trebuie să-i apropiem pe copii de acest univers al matematicii, care nu este inaccesibil, nu este o galaxie îndepărtată. Odată intrat în el, ești fascinat de frumusețea și logica lui”, a mai declarat profesorul.
Pe partea digitală avem toate premisele ca noua generație să învețe și să acumuleze
„Iar cu partea digitală avem toate premisele ca noua generație să învețe și să acumuleze, pentru că ei sunt familiarizați, dar trebuie învățați ce să învețe. Nu TikTok, nu social media, cu termenul ăsta care ne exasperează, nu Insta, nu cine știe ce jocuri și pierdere de timp, ci să învețe elemente de programare. Iată, suntem în era AI. Să învețe ce este acela un algoritm, cum funcționează. Și să presupunem că, la fel cum sunt fascinați acum de TikTok sau de alte aplicații din acestea, vor deveni fascinați de aceste mecanisme de profunzime, care sunt atât de spectaculoase din punctul de vedere al logicii și al inteligenței, cum sunt programarea, scrierea de coduri și așa mai departe.
E păcat, pentru că sunt copii foarte deștepți, copii cu o inteligență vie, care își irosesc această inteligență, pur și simplu pierzându-și timpul și, iată, din păcate, căzând sub acest stigmat care mie, într-un fel, mi se pare nedrept față de potențialul lor. Pe de altă parte, sigur că are justificările lui”, a mai declarat profesorul Sorin Ivan într-un interviu pentru DC News.
