Matematica din România reprezintă un adevărat brand național de rezonanță mondială, clădit pe parcursul a peste 130 de ani de excelență neîntreruptă. În timp ce românii vorbesc mai mult despre neajunsurile sistemului de învățământ, o istorie fascinantă și performanțe remarcabile continuă să plaseze România în rândul marilor forțe intelectuale ale planetei.
Puține națiuni se pot mândri cu o publicație științifică cu o continuitate atât de fabuloasă precum cea a Gazetei Matematice. Înființată în septembrie 1895, Gazeta a apărut neîntrerupt timp de peste 130 de ani și a supraviețuit celor mai negre perioade ale istoriei moderne. În spatele acestei rezistențe stau o datorie morală și spiritul de sacrificiu al dascălilor români.
„Îmi place să spun că Gazeta Matematică și Societatea de Științe Matematice sunt un monument în cultura română pentru că au influențat masiv faptul că România este cunoscută peste tot în lume ca o țară care produce matematicieni de valoare. Matematica devine un brand de țară”, subliniază prof. univ. dr. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România (SSMR), invitatul prof. univ. dr. Sorin Ivan la emisiunea DC Edu, de la DC News și DC News TV.
Fascinant este modul în care această tradiție s-a păstrat în perioade de criză extremă. În timpul Primului Război Mondial, când țara era parțial ocupată, iar cadrele didactice erau mobilizate pe front, dragostea pentru știință nu a încetat.
„Este frumos să vezi că în Primul Război Mondial, pe front, profesori de matematică care deveniseră locotenenți de artilerie publicau la Gazeta Matematică și aveau Gazeta Matematică la ei în tranșee”, povestește emoționat Radu Gologan.
Această pasiune fanatică a asigurat apariția revistei an de an, un caz unic în peisajul științific global. Înființată oficial în 1910 sub numele de Societatea Gazeta Matematică (devenită ulterior SSMR), instituția a clădit prima mare școală de gândire din România, unde marii matematicieni își prezentau în premieră descoperirile.
CITEȘTE ȘI: Inamicul numărul unu al educației: De ce nu funcționează, de fapt, școala românescă / video
Cum a inventat România Olimpiada Internațională de Matematică
Dacă astăzi milioane de elevi din întreaga lume participă la olimpiade de matematică, fizică, chimie sau informatică, acest lucru se datorează în întregime unei inițiative românești din perioada Războiului Rece. În anul 1959, Societatea de Științe Matematice din România, prin secretarul său general de la acea vreme, Nicolae Roman, a avut ideea revoluționară de a organiza prima Olimpiadă Internațională de Matematică (OIM).
La acea primă ediție istorică, desfășurată la Brașov, au participat doar șase țări din blocul comunist. Însă modelul a fost atât de puternic încât s-a extins rapid pe tot globul.
„Gândiți-vă ce s-a întâmplat ulterior. Nu numai că de la șase țări participante astăzi avem peste 120, dar ulterior toate celelalte domenii ale culturii și ale științei și-au creat propriile olimpiade internaționale pe acest model. A oferit un model care a inspirat”, explică fostul coordonator al lotului național.
Olimpiada Internațională a devenit echivalentul informal al Premiului Nobel pentru tineret și a propulsat talente care ulterior au ajuns în atenția comitetelor Fields, echivalentul premiului Nobel în matematică, unde nume precum românul Ciprian Manolescu au fost luate în discuție.
Noua generație de antrenori și scorul perfect de la Balcaniană
Profesorul Radu Gologan, care a coordonat lotul național timp de aproape 20 de ani și care și-a petrecut 60 din cei 74 de ani de viață în lumea olimpiadelor (ca elev, student, profesor și antrenor), a predat ștafeta unei echipe tinere de excepție. La cârma olimpicilor români se află acum profesorul Cătălin Gherghe, decanul Facultății de Matematică de la Universitatea din București, descris ca „un om de valoare și de o modestie exemplară”, alături de profesori precum Marius Perianu.
Rezultatele acestei tranziții sunt spectaculoase. La recent încheiata Olimpiadă Balcanică de Matematică pentru Juniori (JBMO), un concurs de anvergură la care au participat 24 de țări (11 membre ale consorțiului MASSEE și 13 țări invitate, printre care Franța și state din Orientul Apropiat), echipa României a obținut o victorie zdrobitoare.
„Am ieșit pe locul întâi. De obicei ieșim pe locul întâi, adică suntem cei mai buni din Balcani. Am obținut cinci medalii de aur, cinci medalii de argint și două medalii de bronz, precum și trei scoruri perfecte”, detaliază profesorul Gologan.
„Credeam că aveți 200 de milioane de oameni!”
Baza de selecție a României este infimă în comparație cu giganți demografici precum China sau Statele Unite, însă eficiența sistemului de excelență stârnește uimire în rândul marilor puteri academice. Profesorul Gologan își amintește o anecdotă savuroasă povestită de un prieten apropiat, fost director al Institutului de Matematică de la București, aflat la o conferință internațională imediat după Revoluție.
„A fost întrebat de către un matematician chinez ce populație are România. El i-a răspuns că vreo 20 de milioane. La care chinezul a rămas uimit: 'Păi, eu credeam că aveți 200 de milioane, după câți matematicieni buni aveți!'”, povestește amuzat profesorul.
În China, doar cinci sau șase orașe au o populație care depășește întreaga Românie. Cu toate acestea, prin intermediul SSMR și al unei rețele strânse de profesori dedicați, țara noastră continuă să producă o densitate uluitoare de genii matematice pe cap de locuitor care confirmă că această disciplină este, cu adevărat, un brand național incontestabil.
