Conf.univ.dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care sunt finanţate spitalele din România.
Spitalele din România, plătite diferenţiat, dar greşit. Totul din cauza unei soluţii temporare de acum 11 ani
Horaţiu Moldovan atrage atenţia asupra unei probleme grave din sistemul de sănătate. Spitalele din România sunt plătite diferit dacă tratează acelaşi pacient, cu aceeaşi boală. Totul din cauza clasificării. Problema, spune preşedintele CNAS, a plecat de la o soluţie temporară pusă în aplicare în 2015, dar care nu s-a mai schimbat de atunci.
"Noi pregătim un lucru normal, care trebuia să se întâmple de multă vreme. Trebuia să corectăm ceea ce s-a rostogolit în ultimii 10 ani, pornind de la o soluţie de avarie. În 2015, România, sistemul sanitar, conducerea ţării, au ajuns la concluzia că trebuie să facem ceva mai mult pentru medici, ca să rămână în România. Ce să facem? Să le oferim venituri decente, astfel încât să nu mai fie tentaţi să părăsească ţara şi să deservească alţi pacienţi. Şi s-a identificat o soluţie pentru retenţia medicilor în spital, pentru acoperirea diferenţei de creştere a salariilor medicilor, prin includerea aşa numitelor influenţe salariale. Aceste influenţe salariale au fost identificate ca o soluţie temporară, până când tarifele cu care sunt plătite spitalele ajung la nevoile reale pe care spitalele le au. Din păcate, acea decizie temporară este temporară de peste 10 ani, şi a provocat mari dezechilibre şi mari probleme în finanţarea spitalelor. Pentru că am ajuns ca spitale din aceeaşi categorie să fie plătite total diferit pentru acelaşi tip de servicii, pentru acelaşi pacient, cu aceeaşi boală. Dacă se internează cineva la unul dintre spitalele din România, spitalul primeşte 3000 lei pe caz ponderat. Dacă se internează la un spital din alt judeţ, acelaşi pacient, cu aceeaşi boală, cu aceeaşi patologie, acelaşi tip de spital este plătit cu 2800 lei. La acest tarif pe caz ponderat se adaugă şi se înmulţeşte valoarea relativă a cazului respectiv. Cu cât spitalul tratează cazuri mai complexe, cu atât valoarea relativă este mai mare", a mai explicat preşedintele CNAS.
Sistemul DRG din spitale, rămas în urmă
"Noi am implementat în România din 2002-2003, în spitale, un sistem care se numeşte DRG (Diagnose Related Group). Un sistem australian de la care am pornit. Dar am uitat să facem un lucru. Şi anume, să ţinem pasul cu actualizările şi cu dezvoltarea sistemului. De asta avem tarife pe caz ponderat diferite pentru fiecare spital în parte. Ori, din start am anulat sistemul DRG, pentru că el se bazează pe un tarif unic la nivel de sistem. Iar diferenţele în ceea ce priveşte finanţarea fiecărui caz în parte se referă doar la complexitate, nu la tipul spitalului. Nivelul de spital, tipul de spital, clasificarea spitalului, este cea care trebuie să se traducă în valoarea relativă mai mare a cazurilor tratate. Deci nu doar simpla apartanenţă la una dintre categorii trebuie să ofere spitalului un tarif pe caz ponderat mai mare, ci serviciile pe care le realizează", a completat Horaţiu Moldovan.
Spitalul din Buhuşi, dat exemplu pozitiv
Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși a fost dat exemplu de preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, când a vorbit despre clasificarea spitalelor din România.
"Este pentru prima dată când pot spune asta public şi mă bucur că avem o dovadă vie, a exemplului Spitalului din Buhuşi. În momentul în care vom discuta serios despre reclasificarea spitalelor, trebuie să ieşim din logica clasificării lor după criteriile clasice cu care ne-am obişnuit şi care ne sunt comode: spitale orăşeneşti, municipale, judeţene, etc. Nu! Spitalul din Buhuşi arată că un spital merită să facă parte dintr-o categorie mai înaltă pe baza realităţii demonstrate, nu pe baza unei titulaturi primite ca urmare a apartanenţei la anumite criterii, cum ar fi cel universitar, regional, de urgenţă, judeţean, municipal, orăşenesc, etc.
Deci mare atenţie. În momentul în care se va discuta din nou despre reclasificarea spitalelor, care e atributul Ministerului Sănătăţii, trebuie să avem mare atenţie, că avem aceste exemple care ne arată că trebuie să avem în vedere realităţile şi exemplele de bună practică", a declarat Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în exclusivitate pentru DC News.
