Totul pleacă de la un gest care trebuie făcut de Parlament şi, evident, lucrurile depind de voinţa populară. Iată ce transmite Organizația de Tineret a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei.
Monarhie Constituţională în 5 paşi:
1. Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară" de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.
Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată deabia la....8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
2. Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune abrogării populare.
[citeste si]
3. Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?". Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.
4. Suveranul legitim: Parlamentul constată că, în conformitate cu Constituţia, Mihai I este Rege al României.
5. Voinţa regală: Mihai I prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României (care cuprinde noile reguli de succesiune) şi Parlamentul îl aprobă. Margareta de România este astfel acceptată drept Principesă Moştenitoare şi Custode al Coroanei României (exercitând prerogativele Regelui pâna la moartea MSR Mihai I).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
