UE a venit cu o reacție rezervată după ce Islanda a respins negocierile de aderare la blocul comunitar.
Instituțiile UE declară că respectă pe deplin alegerea poporului islandez după ce alegătorii au spus „nu” redeschiderii negocierilor de aderare la blocul comunitar.
Comisia Europeană a reacționat discret după ce Islanda a respins redeschiderea negocierilor de aderare cu blocul comunitar într-un referendum aprins disputat, o decizie care riscă să frâneze impulsul extinderii, scrie Euronews.
52,8% dintre islandezi s-au pronunţat împotriva propunerii guvernului de a începe negocierile cu Bruxelles. Reacția Comisiei Europene
Precizăm că după numărarea tuturor buletinelor de vot, presa din Islanda a transmis că 52,8% dintre alegători s-au pronunţat împotriva propunerii guvernului de a începe negocierile cu Bruxelles, în timp ce opţiunea „da” a obţinut 47,2% din voturi.
„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda. Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-o scurtă declarație.
Reacția președintelui Consiliului European, António Costa
Între timp, președintele Consiliului European, António Costa, a schimbat mesaje cu prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, în cadrul cărora „ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relației dintre UE și Islanda”, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Costa.
„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, António Costa.
Reacția premierului Islandei după respingerea aderării la Uniunea Europeană
Prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir declarase anterior că va abandona complet chestiunea aderării la UE pentru restul mandatului său, dacă alegătorii vor respinge propunerea.
„Vreau să fiu absolut clară: acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, a asigurat lidera social-democrată, ea însăşi favorabilă votului „da”.
„47% din populație a fost interesată de acest acord”, a declarat Frostadóttir, duminică, 30 august.
„Cred că este important să intrăm în lunile și săptămânile următoare și să respectăm acest punct de vedere”, a mai spus Kristrun Frostadottir.
Motivul pentru care Islanda a spus „NU” Uniunii Europene
Potrivit Politico, rezultatul referendumului transmite un mesaj clar Bruxellesului, și anume că pentru o parte importantă a populației din Islanda, protejarea controlului asupra pescuitului și a resurselor naționale este mai importantă decât avantajele unei integrări europene mai profunde.
Potrivit sursei citate, o primă concluzie după rezultatul strâns al referendumului din Islanda este că poziția președintelui american Donald Trump în regiunea arctică nu i-a determinat pe islandezi să se apropie de Uniunea Europeană.
Campania pentru referendum a fost dominată de probleme mult mai cunoscute în dezbaterea islandeză privind aderarea la UE, precum controlul asupra pescuitului și agriculturii, suveranitatea și modelul economic al țării.
Posibilitatea ca administrarea sectorului pescuitului să fie negociată în cadrul Politicii Comune în domeniul Pescuitului a reprezentat una dintre principalele temeri ale alegătorilor.
Un argument central al taberei „NU” a fost avertismentul că aderarea la UE ar putea însemna pierderea controlului asupra cotelor de pescuit și deschiderea apelor islandeze pentru companii străine. Mulți alegători au indicat această problemă drept motivul principal pentru care au respins reluarea negocierilor. Argumentele taberei „DA” și ale guvernului nu au reușit să schimbe această percepție.
"Pentru tabăra „NU”, totul s-a redus la o singură problemă: pescuitul islandez și modul în care acesta s-ar integra în Politica Comună în domeniul Pescuitului, unde deciziile sunt împărțite cu alte 27 de țări", a declarat Hallgrímur Oddsson, fondatorul think tankului european Evrópustraumar.
Islanda, „un candidat de cinci stele” pentru UE
Oficialii și diplomații de la Bruxelles au văzut în Islanda un candidat de cinci stele care ar fi putut demonstra că scepticii extinderii se înșală, scrie Euronews. Țara nordică era aproape garantată să devină favorită, având în vedere gradul său extins de integrare în blocul comunitar.
În perioada premergătoare votului, Comisia, care supraveghează aderarea, a păstrat un profil discret, dar și-a semnalat intenția de a găsi soluții „creative” cu Islanda pentru a aborda cele două probleme controversate: pescuitul și agricultura. Totuși, semnalele transmise de Uniunea Europeană înaintea referendumului, potrivit cărora Bruxellesul era dispus să facă anumite compromisuri în privința pescuitului, nu au reușit să schimbe opinia alegătorilor.
Deși Islanda se bucură de un acces larg la piața unică, acordul exclude Politica Comună în Pescuit (PCP) și Politica Agricolă Comună (PAC). Aceste două capitole au fost lăsate neatinse ultima dată când Reykjavík și Bruxelles s-au angajat în discuțiile de aderare, un proces suspendat în 2013.
Muntenegru, noul favorit pentru aderarea la UE
Rămâne de văzut cât de mare va fi impactul referendumului islandez asupra campaniei de extindere a blocului comunitar, care, după ani de stagnare, a ajuns în fruntea agendei politice în urma invaziei Rusiei în Ucraina, scrie Euronews.
Muntenegru este în prezent favoritul pentru aderarea la UE, după ce a închis provizoriu 18 din cele 33 de capitole necesare acestui proces. Muntenegru aspiră să devină al 28-lea stat membru în 2028.
Chiar dacă Bruxelles-ul refuză să se angajeze în termene limită artificiale, recunoaște importanța îndeplinirii promisiunii de extindere înainte ca țările candidate să-și piardă răbdarea. În acest context, Comisia pregătește reforme pentru a aduce beneficii tangibile candidaților, cum ar fi accesul la anumite programe ale UE, înainte ca aceștia să devină membri cu normă întreagă.
