PNL nu se înțelege cu președintele Nicușor Dan despre ce ar urma dacă va pica la vot Guvernul Mureșan. Situația va ajunge pe masa CCR dacă nu va trece Executivul propus de Siegfried Mureșan.
PNL ar lua în calcul sesizarea CCR, dacă Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan este respins de Parlament, afirmă vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru.
Într-un interviu pentru Adevărul, Alexandru Muraru declară că ”Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional” susținând, astfel, că dacă Guvernul Mureșan nu primește votul de încredere, președintele Nicușor Dan ar trebui să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate.
Cele două posibilități, dacă Guvernul Mureșan pică
CCR ar trebui să stabilească, astfel, dacă președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau dacă este obligat să dizolve Parlamentul: ”Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate” sunt cele două posibilități invocate de Alexandru Muraru.
Guvernul Siegfried Mureșan va fi supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00. Are nevoie de 233 de voturi, dar are susținerea a trei partide, care însumează 170 de voturi.
Astfel, se vorbește tot mai intens în spațiul public despre o variantă care nu era luată în calcul acum patru luni: alegerile anticipate.
Organizarea alegerilor anticipate, pusă în dezbatere publică de AEP
”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală și reafirmă, totodată, că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate, poziție pe care instituția a susținut-o constant, inclusiv prin precizările publice din 14 iulie 2026.
Proiectul de lege elaborat de AEP nu pune în discuție posibilitatea organizării unui astfel de scrutin, ci urmărește ca, în eventualitatea în care acesta ar avea loc, procesul electoral să se desfășoare cu respectarea deplină a Constituției și a garanțiilor pe care legea le oferă fiecărui alegător, oriunde s-ar afla.
Proiectul de act normativ a fost publicat astăzi, 28 septembrie 2026, și poate fi consultat pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea ,,Legislație electorală – Transparență decizională”. Observațiile și propunerile privind proiectul menționat pot fi transmise la adresa de e-mail legislatie@roaep.ro, până la data de 08.10.2026.
Potrivit art. 63 alin. (2) din Constituția României, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Încă din luna iulie, AEP a explicat, pe baza analizei direcțiilor de specialitate, că respectarea termenului constituțional de trei luni presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, și a semnalat dificultățile logistice ale organizării unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate.
Legea nr. 208/2015 a fost concepută pentru alegerile la termen, a căror dată este cunoscută cu mult timp înainte, și prevede că data alegerilor se aduce la cunoștință publică cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, întregul calendar al operațiunilor electorale fiind construit pornind de la acest interval. În cazul dizolvării Parlamentului, această prevedere nu poate fi aplicată împreună cu termenul constituțional, deoarece între momentul dizolvării și adoptarea hotărârilor Guvernului privind data alegerilor, calendarul electoral și măsurile organizatorice trec, inevitabil, câteva zile. Proiectul de lege înlătură această contrarietate: Guvernul ar urma să adopte, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data alegerilor ar urma să fie adusă la cunoștință publică cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării. Soluția corespunde estimării prezentate de AEP în luna iulie, potrivit căreia încadrarea în termenul constituțional impune reducerea cu cel puțin 15–20 de zile a unor termene procedurale, și garantează că alegerile se desfășoară în limitele stabilite de Constituție.
A doua rațiune a proiectului de lege este garantarea efectivă a dreptului de vot al cetățenilor români din străinătate. Un număr important de alegători români se află în afara țării, iar pentru mulți dintre ei votul prin corespondență este singura modalitate practică de a vota. Această modalitate presupune un lanț de operațiuni care nu poate fi redus sub un anumit prag: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor, tipărirea și expedierea documentelor electorale la adresa din străinătate, apoi returnarea plicurilor cu voturi în țară înainte de ziua votării. În prezent, înregistrarea în Registrul electoral ca alegător în străinătate începe la o dată fixă din anul alegerilor la termen, astfel că, în lipsa unei reglementări exprese, alegătorii din străinătate ar putea avea la dispoziție un interval insuficient pentru a se înregistra, iar documentele electorale ar putea să nu ajungă la aceștia și înapoi în timp util. Proiectul de lege prevede ca înregistrarea, atât pentru votul la secțiile de votare din străinătate, cât și pentru votul prin corespondență, să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului, iar înregistrarea pentru votul prin corespondență să se încheie cu 45 de zile înainte de data votării, astfel încât să rămână timpul necesar pentru expedierea și returnarea documentelor electorale, precum și pentru dimensionarea corectă a secțiilor de votare din străinătate.
Tocmai pentru a proteja aceste drepturi, AEP consideră că este necesar ca modificările propuse să fie adoptate înaintea oricărei decizii privind organizarea unui scrutin anticipat. Această abordare răspunde exigențelor stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, pronunțată chiar în contextul unor măsuri privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Curtea a reținut atunci că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale, că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, adoptată de Parlament, și că orice intervenție asupra legislației electorale trebuie să respecte principiul stabilității juridice în materie electorală, consacrat și de Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția. Potrivit Curții, modificările legislative nu trebuie să genereze dificultăți în exercitarea dreptului de vot, care ar putea conduce, în final, la restrângerea acestuia, iar reglementarea trebuie să aibă aplicabilitate generală și să respecte principiul sufragiului universal, inclusiv în privința cetățenilor care domiciliază în afara țării. Curtea a subliniat, totodată, că orice vătămare a drepturilor electorale prin dispozițiile legale aplicabile viciază însăși procedura electorală și rezultatul alegerilor.
Proiectul elaborat de AEP respectă aceste repere, fiind un proiect de lege supus dezbaterii și adoptării de către Parlament, nu o ordonanță de urgență. Actul normativ propus stabilește reguli generale, aplicabile oricăror alegeri parlamentare anticipate, indiferent de momentul în care acestea ar avea loc, fără să schimbe elementele pe care Curtea le consideră cele mai sensibile și care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, respectiv sistemul electoral propriu-zis, componența organismelor electorale și circumscripțiile electorale. Astfel, proiectul intervine doar asupra calendarului și a unor aspecte organizatorice, pe care aceeași decizie le califică drept tehnice, oferind predictibilitate alegătorilor, competitorilor electorali și instituțiilor implicate.
Portivit proiectului de lege durata campaniei electorale rămâne neschimbată, astfel încât competitorii electorali și alegătorii beneficiază de același interval de 30 de zile pentru prezentarea și cunoașterea programelor electorale. Pentru a încadra operațiunile în intervalul constituțional, o parte dintre termenele intermediare se reduc la jumătate. Sunt exceptate însă, în mod expres, termenele care asigură garanțiile esențiale ale procesului electoral: depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, aducerea la cunoștință publică a secțiilor de votare, tipărirea listelor electorale permanente, termenele de 24 de ore și de două zile, precum și toate termenele ulterioare încheierii votării. Căile de atac și operațiunile de numărare, centralizare și stabilire a rezultatelor se desfășoară, așadar, în aceleași condiții ca la orice alegeri. În același spirit al proporționalității, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor se reduce la jumătate, corespunzător timpului mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor, astfel încât accesul la competiția electorală să nu fie îngreunat de caracterul anticipat al scrutinului.
Proiectul de lege nu este legat de momentul sau de oportunitatea unor eventuale alegeri anticipate, decizie care nu intră în competența Autorității Electorale Permanente. Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională, iar rolul său este acela de a se asigura că, dacă o astfel de decizie va fi luată, instituțiile statului dispun de un cadru legal care permite organizarea alegerilor în termenul constituțional, cu garanții depline pentru toți alegătorii și pentru toți competitorii electorali. Asigurarea garanțiilor pentru respectarea legii și a Constituției nu trebuie confundată cu exprimarea unei opțiuni politice.
Prezentarea în spațiul public a unor afirmații care nu reflectă conținutul real al proiectului elaborat de AEP poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate afecta încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic. Din acest motiv, AEP salută o dezbatere publică întemeiată pe date și pe textul efectiv al proiectului și rămâne deschisă dialogului cu specialiștii în drept electoral, cu formațiunile politice și cu organizațiile societății civile.
Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității și își reafirmă angajamentul de a organiza, în condiții de legalitate, imparțialitate și transparență, orice scrutin stabilit în acord cu prevederile Constituției României și ale legislației electorale”.
