Recent, Senatul României a adoptat tacit o lege care prevede posibilitatea de a sancţiona cetăţenii care absentează de la vot. Drept primă măsură, legea prevede amenzi în cuantum de 1000 de lei. A doua abatere este urmată de tăierea indemnizatiilor şi ajutoarelor acordate de stat, pentru ca în final, la a treia abatere, persoana care nu îşi exercită dreptul de vot să fie ştearsă din listele electorale. Asociaţia Pro-Democraţia a realizat o analiză în ceea ce priveşte dreptul constituţional de vot.
Iată analiza realizată de Pro-Democraţia:
1. Legea privind obligativitatea votului este neconstituţională faţă de articolul 36 din Constituţia României. Articolul prevede, sub titlul "Dreptul de vot", următoarele:
"(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale".
2. Mai mult, Declaraţia Drepturilor Omului, la care România este parte semnatară, prevede, în articolul 21:
" Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi”.
Astfel, din perspectiva Constituţiei României şi a tratatelor internaţionale la care România este parte, legea adoptată de Senatul României este neconstituţională. Aşa cum a fost menţionat în mass-media, chiar dacă această lege va fi promulgată, neconstituţionalitatea poate fi invocată uşor. În această situaţie, se remarcă în plus:
1. Iniţiatorii aceste legi nu au precizat dacă amenda este contravenţională pentru cei absenţi şi dacă va putea fi contestată în condiţiile OG. 2/2001 privind contravenţiile.
2. În plus, nu sunt clare procedurile privind sancţionarea prin contravenţie (spre exemplu, dacă va fi întocmit un proces verbal ş.a.). De asemenea, nu este clar care ar fi instituţia ce ar urma să aplice amenzile respective. Subliniem că în România sunt puţine instituţii publice cu această capacitate.
Totodată, urmărind discuţiile şi analizele din spaţiul public pe marginea legii privind introducerea votului obligatoriu, asociaţia noastră a remarcat invocarea argumentului potrivit căruia votul este un drept şi nu o obligaţie. Aducem în atenţia publicului interesat de tema creşterii participării la vot şi la treburile publice că această delimitare nu este relevantă decât juridic. Dincolo de înţelegerea formal-legală a termenilor, dezbaterile actuale din spaţiul european şi din SUA privind consolidarea democraţiei prin stimularea participării civice transcend delimitările juridice. Să nu uităm că, potrivit noilor abordări civice, orice drept este însoţit de o obligaţie. Astfel, participarea cetăţenilor la alegerile publice nu trebuie înţeleasă în cheia competenţelor cetăţeanului faţă de legislaţie şi a supunerii faţă de aceasta din urmă. De aceea, considerăm că varianta legii adoptate de Senatul României stimulează mai degrabă cunoaşterea legii şi a sancţiunilor asociate- acesteia- în acest caz, aplicarea de amenzi. În afară de acestea, legea nu stimulează nicio altă competenţă care să poată fi asociată cu cetăţenia activă sau participarea la viaţa comunităţii, concepte încadrate astăzi în orice discuţie privind dezvoltarea democraţiei prin stimularea participării civice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
