Prețul petrolului a scăzut la un nivel apropiat de cel din luna februarie, înainte de declanșarea conflictului din Iran. De ce nu a crescut, însă, la fel de mult ca în timpul crizei din 1973, de exemplu, când reducerea ofertei de combustibil fosil a declanșat un adevărat șoc în economia globală?
Luni, barilul de țiței Brent se tranzacționa cu 72 de dolari, față de 70 de dolari înainte de blocarea strâmtorii Hormuz. Sunt semne bune pentru economia globală, amenințată de recesiune dacă prețul petrolului s-ar fi stabilizat la o valoare de peste 130 de dolari barilul. Unii analiști consideră însă că această evoluție se bazează pe un optimism exagerat al traderilor, care subestimează efectul războiului asupra lanțurilor globale de aprovizionare și costul tot mai ridicat al asigurărilor pentru navele care tranzitează zona Golfului, conform CNBC.
Totuși, războiul cu Iranul nu a dus la cea mai gravă criză a petrolului din istorie, cum se anticipa în cele mai negre scenarii după declanșarea conflictului. O scădere de 7% a ofertei globale de țiței din cauza embargoului arab din 1973 a dus la o creștere de 134% a prețului petrolului. Însă prețurile nu au crescut la fel de mult în timpul războiului din Iran, în ciuda faptului că blocada a afectat 14% din oferta globală, scrie CNN.
Paradoxul este explicat de intervenția discretă a Chinei, care a temperat creșterile de preț din timpul conflictului. China a echilibrat piața datorită capacității de a-și reduce importurile cu circa 3 milioane de barili pe zi, fără să-i fie afectată economia.
China dispunea de rezerve consistente de petrol, achiziționat la prețuri mici din Rusia și Iran, țări aflate sub sancțiuni internaționale, rezerve pe care le-a folosit începând din luna mai ca să tempereze piața. Se estimează că autoritățile din China au scos din rezerve peste 1 milion de barili de petrol pe zi. De asemenea, guvernul a interzis exporturile de motorină.
Diferența, ține de electrificarea transportului rutier: boom-ul vehiculelor electrice aflate în circulație în China a redus dependența țării de combustibili fosili. Flota de vehicule electrice a Chinei i-a redus necesarul de petrol cu cel puțin 1 milion de barili/zi, în 2025, conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie.
