Federația Rusă nu a luat încă o decizie în privința atacului asupra Ucrainei, transmite Guvernul Germaniei, citat de Mediafax. Iar anunțul autorităților de la Berlin vine în contextul în care în care cancelarul Olaf Scholz se află la Kiev, pentru o întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski, vizită ce o prefațează pe ca de la Moscova, unde va avea discuții cu preşedintele Vladimir Putin. Cancelarul Olaf Scholz a ajuns luni la prânz în capitala Ucrainei şi poartă discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski.
"Europa se află într-o situaţie absolut precară, în contextul crizei din Ucraina. Însă până în prezent nu există niciun indiciu că ar fi fost decis un conflict militar", a declarat Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, conform postului ARD şi publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.
"Disputele beligerante sunt cel mai grav lucru care se poate produce în inima Europei. Încercăm pe toate canalele să menţinem Rusia la masa negocierilor. Rusia trebuie să înţealeagă clar situaţia: în cazul unui atac asupra Ucrainei, vor exista efecte masive pentru Rusia", a subliniat Annalena Baerbock.
Altfel, ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrij Melnyk, a cerut Germaniei să livreze 12.000 de rachete antitanc, pe fondul conflictului cu Rusia. Însă, cel mai probabil că și această solicitare va fi respinsă de către Germania, care a transmis în mod repetat că nu va furniza armament letal Ucrainei.
Luna trecută, autoritățile germane au trimis în Ucraina un spital de campanie, complet echipat, asigurând și instruirea personalului medical, iar ”simbolic” a sprijinit și cu 5.000 de căști, lucru care l-a nemulțumit pe primarul Kievului, Vitali Klitschko. ”Ce fel de sprijin va mai trimite Germania. Perne?”, s-a întrebat, retoric, edilul Kievului.
Statele Unite şi Marea Britanie susţin că Rusia intenţionează să atace Ucraina. "Dovezile indică destul de clar că Rusia pregăteşte o invazie", a afirmat premierul britanic, Boris Johnson, conform BBC, deşi, în acelaşi timp, el crede că "încă există timp ca preşedintele Vladimir Putin să retragă forţele".
Rusia este acuzată că a masat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, țară ce este ”blocată” pe trei laturi deja, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia de la Kremlin a cerut garanţii că NATO nu își va continua extinderea spre est, mai mult, susține necesitatea revenirii la ”arhitectura” de securitate dinainte de 1997, fapt care ar însemna că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
SUA și NATO au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.
”Nu are nimic de-a face cu NATO”
Vadim Pristaiko, ambasadorul ucrainean la Londra, și-a clarificat, luni, afirmațiile cu privire la o posibilă renunțare a Ucrainei la candidatura ţării sale la NATO, subliniind că Ucraina nu-şi va reevalua demersurile vizând aderarea la Alianţa nord-atlantică, relatează Reuters.
"Nu suntem membri ai NATO în prezent şi pentru a evita un război suntem gata să facem multe concesii şi asta facem în convorbirile cu ruşii", a spus Pristaiko. "Nu are nimic de-a face cu NATO, (angajamentul faţă de) care este înscris în Constituţie". Mai mult decât atât, Pristaiko a explicat că nu este vorba ”de o amânare a ambiţiilor noastre de a fi NATO, este vorba de faptul că în prezent nu facem parte din familie, aşa încât trebuie să căutăm altceva, cum ar fi acorduri bilaterale cu Marea Britanie, cu Statele Unite”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
