'Un loc de muncă în industrie generează alte 8 locuri de muncă în economie, iar acest lucru ne obligă să promovăm măsuri de protecţie şi sprijin pentru marii operatori industriali din ţara noastră. Criza energetică rămâne principala problemă a marii industrii. În acest context, am solicitat reprezentanţilor consumatorilor energo-intensivi o întrevedere la Ministerul Economiei în cadrul căreia am discutat atât despre efectele generate de criza energetică, cât şi despre impactul generat de reglementarea pieţei de energie, o măsură guvernamentală ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023', a spus Spătaru.
El a precizat că Ministerul Economiei a jucat un rol important în gestionarea impactului crizelor suprapuse asupra industriei, iar următorul pas va fi o întâlnire 'faţă în faţă a marilor consumatori cu reprezentanţii sectorului energetic' .
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, discuţiile de la Ministerul Economiei au vizat, pe lângă criza energetică, şi teme precum competitivitatea, rezilienţa şi Cadrul temporar de criză extins al Comisiei Europene.
În cadrul întrevederii, Florin Spătaru a subliniat necesitatea unui parteneriat solid al industriei cu Ministerul Economiei.
'Doar aşa vom putea genera politici publice pragmatice şi adaptate viitorului economic. Este nevoie de o viziune aparte în comparaţie cu ceea ce marii operatori au experimentat în ultimii 30 de ani. Astfel vom demonstra că am învăţat din lecţia crizelor suprapuse din ultimii trei ani', a susţinut ministrul Economiei.
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei au precizat că măsurile propuse privind reglementarea pieţei şi plafonarea preţului la energia electrică reprezintă soluţii în ceea ce priveşte escaladarea preţului, însă, la fel de importantă este şi predictibilitatea contractelor pe termen lung, având în vedere că doar aşa poate fi asigurată competitivitatea pe piaţa europeană şi nu numai.
Vezi și - CE le-a spus statelor membre că plafonarea preţului gazelor, în forma solicitată, este imposibilă
Comisia Europeană le-a spus luni reprezentanţilor statelor membre că nu este posibil să fie introdus un plafon al preţului gazelor naturale care în acelaşi timp să nu afecteze contractele pe termen lung sau securitatea aprovizionării, au declarat două surse diplomatice pentru Reuters.
După discuţii îndelungate, la summitul de la finele lunii octombrie, şefii de stat şi de guvern din UE au căzut de acord să însărcineze Comisia Europeană să propună 'un cadru de referinţă temporar în UE pentru a plafona preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate' precum şi un 'coridor dinamic temporar de preţ pentru tranzacţiile cu gaze naturale', în ideea de a provoca o scădere a preţurilor.
Însă compromisul convenit între ţări precum Franţa, Spania şi Belgia, care au cerut un plafon de preţ, şi statele membre, în frunte cu Germania, care s-a opus acestei solicitări, a făcut necesară ataşarea a numeroase condiţii suplimentare. Este vorba, în special, de un eventual plafon care să nu afecteze contractele pe termen lung, să nu conducă la o majorare a consumului de gaze sau să îi determine pe producători să îşi reorienteze livrările de gaze în alte direcţii.
'Acum, Comisia a spus că este imposibil să ai un plafon care îndeplineşte toate aceste criterii', a spus un diplomat citat de Reuters, adăugând că ambasadorii statelor membre la Bruxelles vor discuta vineri următorul pas.
Subiectul plafonării preţului gazelor naturale creează de mai multe luni diviziuni în rândul statelor membre UE, într-un moment în care acestea caută modalităţi pentru a răspunde la o gravă criză energetică care provoacă o inflaţie record şi ameninţă să arunce blocul comunitar în recesiune.
În locul plafonării, Comisia a oferit soluţia unui 'mecanism voluntar de corectare a pieţei' cul comunitar în recesiune.
Un al doilea diplomat consultat de Reuters a precizat că, în locul plafonării, Comisia a oferit soluţia unui 'mecanism voluntar de corectare a pieţei' care nu merge însă suficient de departe pentru acele ţări care solicită un plafon capabil să limiteze creşterile bruşte de preţuri.
Ambii diplomaţi au dezvăluit că cel puţin 15 state membre UE care solicită plafonarea preţului gazelor ameninţă să blocheze celelalte elemente ale acordului energetic convenit de liderii UE la finele lunii octombrie, care include de asemenea achiziţiile comune de gaze şi elaborarea unui nou preţ de referinţă, atâta timp cât Comisia nu vine cu o propunere solidă de plafonare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
