EUobserver: Ursula von der Leyen să recunoască, la vârful UE, că profiturile corporațiilor alimentează inflația, nu salariile muncitorilor

”Cum politicienii, diplomaţii şi agenţii de lobby vor începe curând să revină la Bruxelles, e firesc ca prin birouri să se povestească despre concediul din vară, își începe publicația bruxeleză articolul. Cu tot schimbul de povestiri şi sfaturi cu colegii despre călătoriile noastre, e uşor să ai senzaţia că toată lumea tocmai şi-a petrecut trei săptămâni la piscină, la plajă sau prin munţi.

O impresie întărită şi de avalanşa de fotografii de vacanţă de pe reţelele sociale, de reclamele omniprezente cu scene fericite de familie ori de "la Rentrée", termenul francez pentru revenirea la anul universitar, care implică faptul că am călătorit cu toții pe perioada verii.

Şi chiar mi-aş dori să fie aşa. Concediul plătit este una dintre primele şi cele mai importante realizări ale sindicatelor. Originea lui se întinde până la naşterea mişcării muncitoreşti şi prima ei revendicare de 1 Mai pentru "opt ore de muncă, opt ore de odihnă şi opt ore pentru orice vrem noi".

Primul concediu plătit - de minim două săptămâni - a fost câştigat de sindicatele din Franţa în 1936 printr-o serie de greve care s-a finalizat cu semnarea Acordurilor Matignon între guvernul frontului popular şi patronate.

Din 1993, toți muncitorii din UE au dreptul la concediu plătit

Toţi muncitorii din UE au în prezent dreptul la cel puţin patru săptămâni de concediu plătit, mulţumită Directivei Timpului de Lucru obţinute de sindicate în 1993. Sindicatele luptă în continuare pentru a obţine şi mai multe zile de concediu pentru muncitori.

Acei muncitori din UE ale căror condiţii de lucru sunt stabilite prin negocieri colective între sindicate şi angajatori beneficiază, în medie, de trei zile de concediu plătit în plus. Acest supliment creşte până la o săptămână în şapte ţări şi la două săptămâni în Croaţia şi Germania.

Concediul e extrem de important pentru bunăstarea noastră, iar sindicatele îl vor considera mereu o prioritate. Acesta este şi motivul pentru care sunt atât de îngrijorată de proporţia oamenilor care încă nu-şi permit un concediu, la aproape 90 de ani de când ne-am câştigat dreptul la unul.

Eurostat arată că în total 29% din gospodării nu-şi permit să plece măcar o săptămână în concediu - o creştere faţă de anul anterior.

În acest procent e inclus un număr enorm de muncitori. Peste 19% din toţi muncitorii - 38 milioane de indivizi - nu-şi permit un concediu, a constatat o analiză a micro-datelor Eurostat realizată de European Trade Union Institute. Acelaşi procent sare de 50% în rândurile muncitorilor plătiţi cel mai prost. Curăţătorii, îngrijitorii şi bucătarii - oameni care fac muncă grea zi de zi - nu-şi permit să ia o pauză binemeritată.

Vara a scos la iveală inegalitatea profundă din UE

În plus, pachetele de vacanţă se scumpesc. Iar "sărăcia în privinţa concediului" se va agrava cel mai probabil, din cauza unei scumpiri-record a pachetelor de vacanţă, care ar trebui să să ofere cel mai bun raport cost/beneficii pentru cei cu buget limitat.

Preţul mediu al unui pachet de vacanţă depăşeşte acum salariul minim pe o lună în peste jumătate din statele membre.

Acest lucru înseamnă în fapt că, departe de a fi anotimpul odihnei, vara e una dintre cele mai dificile perioade ale anului pentru milioane de familii.

Concediul li se pare un lucru de pe altă lume acelor părinţi care se chinuie să găsească bani în plus pentru a-şi hrăni copiii, care în mod normal şi-ar fi mâncat micul dejun şi prânzul la şcoală.

E o sarcină care anul acesta a fost îngreunată şi mai mult de inflaţie, care a afectat în mod special preţurile alimentare.

Între timp, directorii de companii care au provocat inflaţia prin faptul că au exploatat penuria de mărfuri pentru a găsi pretext să-şi scumpească produsele şi să-şi rotunjească profiturile se bronzează în staţiuni de lux.

Vara a scos la iveală inegalitatea profundă din economia şi societatea noastră, inegalitate care cere măsuri din partea conducătorilor noştri care se vor întoarce curând la Bruxelles.

Românii, în topul națiunilor care nu-și permit concedii

Preşedinta Comisei Europene Ursula von der Leyen ar trebui să înceapă prin a-şi folosi discursul despre Starea Uniunii pentru a clarifica faptul că profiturile corporatiste excesive, iar nu salariile muncitorilor, sunt cele care alimentează inflaţia, după cum a subliniat săptămâna trecută şi preşedintele american Joe Biden.

Şi, pornind de la Directiva Salariilor Minime Adecvate, ea ar putea asigura salarii mai echitabile prin anunţarea unei revizuiri a directivelor privind achiziţiile publice, astfel încât contracte publice să poată primi doar acele companii care practică negocierea colectivă a salariilor şi condiţiilor de muncă, între care şi concediul plătit.

Cea mai mare proporţie a muncitorilor care nu-şi permit concediu o regăsim în România (43%), urmată de Grecia (37%), ţara în care şi-a petrecut anul acesta concediul şi Von der Leyen.

Aceleaşi ţări sunt şi cele în care capacitatea de negociere colectivă a contractelor de muncă s-a redus cel mai mult în ultimele două decenii.

În Ungaria, situată pe locul trei în acest clasament, salariul anual al muncitorilor ar creşte în medie cu 250 de euro dacă puterea de negociere colectivă ar reveni la nivelul ei din 2002.

Dreptul la concediu plătit e o tradiţie europeană importantă, iar noi trebuie să ne asigurăm că de el poate beneficia toată lumea, nu doar cei câţiva privilegiaţi.

Depunerea tuturor eforturilor posibile pentru promovarea negocierii colective este un punct bun de pornire”, scrie Esther Lynch, secretară generală a Confederaţiei Sindicale Europene (ETUC), în articolul său din EUobserver.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News