Iulian Paraschiv a vorbit despre discrepanțele dintre comunitatea romă și restul societății și a explicat cum au contribuit robia, lipsa accesului la educație și evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial la situația de astăzi.
Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, a vorbit despre situația comunității rome și a spus că e nevoie de investiții în educația tinerilor romi, pentru ca aceștia să aibă mai multe oportunități și să ajute societatea. El a spus că tensiunea care există astăzi între etnii are legătură și cu istoria robiei romilor, care a durat aproape 500 de ani.
Video:
„După 1990, Hădăreni și tot ce am discutat noi până acum au generat un soi de atitudine de închidere - și de o parte și de alta - însă gândirea asta este total greșită pentru noi toți. Avem o populație tânără - populația romă este o populație tânără - populație în care dacă se investește corect - și vorbesc din punct de vedere educațional - vom avea cetățeni care vor simți, vor gândi și care vor vorbi limba română, plătitori de taxe și impozite.
Dacă nu înțelegem empatia decât în termeni mercantili, atunci trebuie să avem în vedere gradul de îmbătrânire al populației din România, să ne gândim că în curând decrețeii ies la pensie și nu știm cum sistemul va putea să susțină toate aceste lucruri. Avem o populație tânără pe care o tratăm de cele mai multe ori cu ignoranță, în loc să alegem să investim în formarea și în educarea lor, să devină productivi și să plătească taxe și impozite. În termenii ăștia aș gândi eu, dacă nu altcumva”, a spus Iulian Paraschiv.
„Problemele astea vin din trecut sau sunt alimentate și de anumite persoane sau forțe politice din prezent?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Să știți că ele vin din trecut. Vorbim de cea mai lungă perioadă de sclavie, de robie - mai bine de 500 de ani - și mulți dintre cei care ne urmăresc sunt sigur că n-au auzit despre aceste lucruri.
Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul Țărilor Române datează din 1385 - Mănăstirea Tismana, iar în 1856 a avut loc, de facto și de jure, dezrobirea romilor. (...) A fost momentul în care domnii și mănăstirile au fost obligați, datorită contextului european - pașoptiștii plecați la Paris întorși acasă care spuneau: 'Domnule, noi vrem să ne raportăm la societatea occidentală, însă noi vindem laolaltă boi și ovine cu țiganii'. Deci cam asta a fost pe teritoriul Țărilor Române până la 1856”, a spus Iulian Paraschiv.
„Sunt realități istorice și trebuie ca ele să fie cunoscute”
Iulian Paraschiv a spus că robia, lipsa accesului la educație după dezrobire și deportările din perioada lui Antonescu au avut efecte asupra comunității rome.
El a spus că aceste lucruri trebuie cunoscute pentru a înțelege de ce există discrepanțe în prezent.
„Cei care au început să-și pună semne de întrebare cu privire la umanitate și la felul în care ne raportăm la persoane și facem diferența între animale și oameni au fost occidentalii din Europa. Adică ăla era stil de viață: proprietar de pământ și de oameni, și tranzacționau după bunul plac. Doar dreptul de viață și de moarte nu l-au avut.
Sunt realități istorice și trebuie ca ele să fie cunoscute, nu pentru a victimiza un segment populațional, ci mai degrabă pentru a înțelege de unde anumite discrepanțe.
Deci în 1856 a avut loc dezrobirea, apoi în 1864 reforma lui Cuza a venit și a instaurat învățământul obligatoriu. Deci o diferență extrem de mică. Să ne imaginăm că romii au fost incluși în sistemul educațional și că au produs imediat niște cetățeni educați? Nu!
Lucrul ăsta a rămas acolo, urmat apoi de perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul lui Antonescu a încercat să-i strângă și 25.000 de romi au fost duși în Transnistria - femei, copii, bătrâni. Au fost uciși mai mult de 11.000.
Poveștile lor trebuie să fie spuse, trebuie să fie povestite, nu pentru a victimiza, pentru că nu poți să te raportezi la prezent fără să te uiți în trecut și să înțelegem de unde provin aceste discrepanțe”, a spus Iulian Paraschiv.
Democrația a adus mai multe oportunități pentru romi
Iulian Paraschiv a vorbit despre situația romilor în perioada comunistă și după 1990 și a spus că democrația a adus mai multe oportunități pentru comunitatea romă.
Potrivit acestuia, mulți romi au plecat la muncă în străinătate, iar apoi s-au întors și au investit în România.
„În epoca comunistă a fost o asimilare cu forța? Nu cred că s-au depus eforturi direcționate pentru a ridica nivelul acestei etnii”, a spus Val Vâlcu.
„În perioada comunistă, regimul ceaușist a emis niște ordine prin care au încercat să înțeleagă și au făcut niște studii pe populația de etnie romă, mecanismele sociale și așa mai departe. Mulți dintre ei erau luați laolaltă și au înțeles că ăla le e rostul: munceau, trăiau la fel cum trăia și românul de rând. Exista o altă parte nomadă, care migra dintr-un loc în altul, practicând diferite meserii - potcovari, lingurari și așa mai departe. Așa își câștigau existența.
După 1990, mișcarea romă a produs și elite. Însă schimbarea cu adevărat a adus-o democrația pentru comunitatea romă, iar unii dintre marii câștigători ai schimbării de regim am fost și noi, romii, pentru că am putut să plecăm în afară și să fructificăm oportunitățile.
Cei care se uită la noi și vor spune: 'Da, ați mers la furat acolo'. Nu! Nu! Sunt foarte mulți care muncesc, sunt comunități întregi care merg la muncă sezonieră 3-4 luni în afara țării, pentru că sunt mai bine plătiți, dar se întorc aici și investesc”, a spus Iulian Paraschiv la DC News.
