Fenomenul de "shrinkflation" pare să fie tot mai prezent în magazinele din România. O confirmă și autoritățile.
La doi ani după ce statul român a obligat magazinele să semnaleze atunci când gramajul unui produs scade, fenomenul shrinkflation ia amploare în supermarketuri. O confirmă și autoritățile. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a avertizat deja consumatorii că trebuie să verifice cantitatea netă și prețul pe kilogram sau pe litru, nu doar suma afișată la raft, atunci când merg la cumpărături.
Practica presupune reducerea cantității unui produs, în timp ce prețul rămâne neschimbat sau nu scade proporțional. În final, consumatorul primește mai puțin produs pentru aceeași sumă, fără ca această modificare să fie întotdeauna evidentă.
"Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) atrage atenția asupra fenomenului cunoscut sub denumirea de „shrinkflation”, un fenomen care poate afecta consumatorii fără ca aceștia să îl sesizeze.
Cum îi afectează "shrinkflation" pe consumatori?
În cazul produselor achiziționate în mod constant, diminuarea cantității poate avea un impact considerabil asupra bugetului lunar al consumatorilor. Fenomenul poate viza o categorie largă de produse, de la alimente și produse de uz casnic până la produse destinate îngrijirii personale. Reducerea cantității unui produs nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Neconformitatea intervine atunci când consumatorul nu este informat în mod transparent cu privire la această modificare, iar prezentarea produsului sau informațiile oferite sunt de natură să îl inducă în eroare cu privire la cantitatea achiziționată.
La ce trebuie să fie atenți consumatorii?
ANPC recomandă verificarea cu atenție a cantității nete înscrise pe ambalaj și, în special, a prețului pe unitatea de măsură, de exemplu, prețul/kg sau prețul/litru. Consumatorii nu trebuie să se limiteze la compararea prețului final sau la aspectul ambalajului.
Ce pot face consumatorii?
ANPC recomandă consumatorilor:
- să verifice cantitatea netă înainte de achiziționare;
- să compare prețul pe kilogram/litru/bucată, după caz;
- să compare aceeași marcă și același produs în timp, atunci când observă modificări ale ambalajului;
- să nu se lase influențați exclusiv de dimensiunea ambalajului, aspectul acestuia sau prețul afișat;
- să păstreze bonul fiscal și, atunci când consideră că au fost induși în eroare, să se adreseze ANPC ", se arată într-un comunicat de presă emis de ANPC.
Ce prevede legea
În anul 2024, comercianții care vând produse preambalate al căror volum sau greutate a fost redusă, dar prețul a rămas același, au fost obligați să-și informeze consumatorii despre asta printr-un mesaj afișat cel puțin 30 de zile de la data punerii în vânzare, la raft, a respectivelor produse, potrivit unui ordin ANPC publicat atunci în Monitorul Oficial.
"Art. 1. — În scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne, prin prezentul ordin sunt reglementate aspecte referitoare la protejarea directă și indirectă a consumatorilor împotriva unor disfuncționalități ale pieței cu repercusiuni asupra acestora, prin informarea cu privire la anumite practici comerciale care presupun reducerea volumului sau greutății unui produs în condițiile menținerii aceluiași preț.
Art. 2. — Prezentul ordin stabilește obligația operatorilor economici care comercializează la raft produse destinate
consumului în spații de vânzare de a informa consumatorii complet, corect și precis cu privire la modificarea cantităților de produs prin reducerea volumului sau greutății acestora, având prezentarea, ambalajul, forma, dar fără a se limita la acestea, identice, în condițiile menținerii aceluiași preț. Prezentul ordin nu se aplică vânzărilor la distanță.
Art. 3. — Operatorii economici se asigură de existența prețului pe unitatea de referință la locul de comercializare la care aplică modificarea volumului sau a greutății produsului.
Art. 4. — (1) Atunci când operatorul economic oferă spre vânzare un produs preambalat a cărui volum sau a cărui
greutate a fost redusă, acesta are obligația informării consumatorilor cu privire la faptul că produsul a fost modificat sub aspectul volumului sau greutății chiar în condițiile existenței
aceluiași preț de vânzare.
(2) Informarea va fi făcută în același câmp vizual într-o formă vizibilă și lizibilă prin folosirea de către operatorii economici a mesajului din placheta prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(3) Obligația de informare prevăzută la art. 2 se aplică pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la data punerii în vânzare, la raft, a produsului cu volum sau greutate redusă", se arată în respectivul ordin al ANPC, publicat în Monitorul Oficial în septembrie 2024.
Cum a apărut termenul de "shrinkflation"
Prima utilizare a termenului "shrinkflation" cu sensul său actual a fost atribuită economistei Pippa Malmgren, în anul 2013, deși același termen fusese folosit anterior de istoricul Brian Domitrovic pentru a se referi la o economie care se contractă, suferind în același timp o inflație ridicată.
În octombrie 2021, economistul Greg Rosalsky a propus termenul "skimpflation" pentru a se referi la o degradare a calității serviciilor, menținând în același timp prețul constant, cum ar fi un hotel care oferă un mic dejun mai sărac sau care reduce frecvența curățeniei, dar cere aceiași bani de la client. În 2023, Guardian Money a descris o serie de modificări ale ingredientelor din alimentele din supermarketurile britanice – cum ar fi o marcă de maioneză care a trecut de la 9% gălbenuș de ou la 6% ou și 1,5% gălbenuș de ou – ca exemplu de "skimpflation".
Spre deosebire de "shrinkflation", care presupune reducerea cantității sau dimensiunii unui produs la un preț neschimbat, "skimpflation" se referea la reducerea calității sau a nivelului serviciului oferit pentru același preț.
