Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a venit cu clarificări în ceea ce privește reintroducerea mașinilor în Centrul Vechi al Bucureștiului.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a venit cu clarificări privind o știre în care vorbea despre revitalizarea Centrului Vechi al Bucureștiului.
„Am fost citat greșit, sau nu am dat suficiente detalii: nu susțin reintroducerea mașinilor in Centrul Vechi.
Dau acum detaliile, ca să fie mai clar.
Am spus ca trebuie creată o parcare în proximitate, astfel ca Centrul Vechi să fie afluit și ziua, și sa încurajăm revenirea unor companii acolo care să susțină viața economică și ziua, nu doar noaptea cum este acum.
Acum jumătate din Centrul Vechi este mort. Ați mai trecut in ultimul timp pe str. C. Filitti sau pe Franceză?
Ce ar presupune acest lucru? Ca doar pe strada Nicolae Tonitza să facem un acces la parcarea pe care ar trebui să o construim acolo.
Asta e marea "știre" despre reintroducerea circulației in Centrul Vechi, doar cca. 100 de metri, pe un singur sens, fără posibilitatea de staționare (doar debarcare/imbarcare), cu intrare prin Tonitza și cu ieșire pe Splai.
O simplă chestiune de bun simț.
Miza este revenirea unor mici companii, care să funcționeze acolo cum au funcționat imediat după ce a fost reabilitat.
Între timp au plecat, iar, din ceea ce mi s-a spus, principala cauza a fost accesul dificil/ lipsa locurilor de parcare.
Deci nu, nu vom readuce traficul in Centrul Vechi. Cu, sau fără parcare“, a scris, marți seară, pe Facebook, primarul general.
CITEȘTE ȘI - Ce a vorbit Cristian Popescu Piedone cu Ciprian Ciucu la sediul Primăriei Municipiului București
Ciprian Ciucu, despre revitalizarea Centrului Vechi al Capitalei
Invitat recent la emisiunea “Inspiră România”, de la TVR Info, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit despre revitalizarea Centrul Vechi al Bucureștiului.
„Sunt mai multe probleme în Centrul Vechi. A fost gândit prost, mi-a explicat și mie cineva, pentru că în momentul în care scoți complet traficul - eu sunt foarte mare fan al pietonalizării, nu vreau să fiu înțeles greșit - dar dacă vii otova și nu gândești, faci ca o anumită zonă să aibă un anumit tip de consum economic, iar zonele bune sunt zonele mixte.
Firmele care s-au mutat acolo la început, după ce a fost consolidat, au plecat pentru că nu aveau acces cu mașina să încarce și să descarce. Și atunci această zonă nu a mai putut să țină restaurantele de zi sau alte activități economice conexe și a devenit o zonă cu consum îndoielnic după anumite ore noaptea, o zonă câteodată și rău famată, o zonă care poate să atragă turiștii străini ca într-o capcană.
Am cerut Poliției Locale să fie mult mai prezentă, pentru că se întâmplă lucruri care nu sunt foarte ok. Soluția ar fi să regândim un pic situația și să vedem, fără a permite parcarea și oprirea, una-două zone ar trebui redeschise circulației auto. Și o parcare lângă Strada Franceză, știu deja locul, am un plan, pentru cei care vor să revină în Centrul Vechi cu companii mici și medii pentru a avea o zonă mixtă cu consum economic mixt”, preciza, de curând, Ciprian Ciucu.
Centrul Vechi al Capitalei, cel mai important pol de divertisment și turism al Capitalei
Centrul Vechi al Bucureștiului reprezintă un mosaic fascinant de istorie, arhitectură și viață urbană contemporană, fiind singura zonă din Capitală care păstrează amprenta autentică a meandrelor stradale medievale. Cunoscut istoric sub numele de Lipscani - după negustorii veniți din Leipzig pentru a-și vinde marfa - acest perimetru a evoluat din inima comercială a Țării Românești într-un veritabil km zero al diversității culturale.
Între zidurile Curții Vechi, prima reședință domnească a lui Vlad Țepeș, și pasajele elegante inspirate din galeriile pariziene ale secolului al XIX-lea, zona condensează secole de transformări urbane, supraviețuind cutremurelor, incendiilor și sistematizării agresive din perioada comunistă.
Trecerea timpului a transformat radical profilul arhitectural al cartierului, creând un contrast vizual spectaculos în care stilurile Neoclasic, Art Deco și Neo-Românesc conviețuiesc la fiecare colț de stradă. Clădiri emblematice precum Hanul lui Manuc, Caru' cu Bere, Palatul Băncii Naționale sau Pasajul Macca-Vilacrosse nu sunt doar monumente istorice de clasa A, ci martori tăcuți ai perioadei în care Bucureștiul își câștiga denumirea de „Micul Paris”. Procesul complex de pietonalizare și restaurare din ultimele decenii a readus la lumină fațadele ornamentate, deși reabilitarea completă rămâne o provocare urbanistică continuă din cauza stării avansate de degradare a unor imobile.
Astăzi, Centrul Vechi funcționează ca cel mai important pol de divertisment și turism al Capitalei, redefinindu-și identitatea în jurul economiei nocturne și al industriilor creative.
Arterele pietonale, odinioară delimitate strict pe bresle - Blănari, Șepcari, Covaci -, sunt astăzi ocupate de o rețea densă de terase, restaurante, cafenele, galerii de artă și spații culturale. Această suprapunere între dinamismul cotidian al vieții de noapte și greutatea patrimoniului istoric face din Centrul Vechi nu doar o zonă de promenadă extrem de populară pentru turiști și localnici, ci și un spațiu în permanentă negociere între conservare și modernizare.
