Printr-un comunicat de presă, Consiliul Tineretului din România a informat că 'își exprimă profunda dezamăgire cu privire la excluderea propunerii sectorului de tineret pentru Planul Național de Redresare și Reziliență „CRESC Tineret”'.
Miercuri, 02.06.2021, a fost publicată forma finală, adoptată a Planului Național de Redresare și Reziliență, care cuprinde investiții și măsuri pentru redresarea socio-economică a României. Propunerea sectorului de tineret nu se regăsește însă în forma adoptată a Planului.
Consiliul Tineretului din România consideră că 'sectorul de tineret este un partener important al instituțiilor publice centrale și locale care poate propune soluții pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea aptitudinilor și oportunității tinerilor. Credința noastră este că tinerii sunt printre cei mai importanți actori pentru dezvoltarea unilaterală a sistemelor socio-politice și a economiilor.
Excluderea componentei de tineret din Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un pas în spate în dezvoltarea mecanismelor durabile și sustenabile de reziliență ale României, prin lipsa de investiții în capacitatea tinerilor pentru o mai bună tranziție către joburi digitalizate, care pot susține economia sustenabilă a României.'
'Investițiile în tineri sunt, de fapt, investiții în soluții sociale și economice durabile, prin dezvoltarea de aptitudini și cunoștințe ce pot, ulterior, circula în interiorul societății. Lipsa acestor investiții conduce însă la precara dezvoltare a cunoștințelor și aptitudinilor necesare rezilienței naționale și inerent la absența transferului lor.', menționează Consiliul Tineretului din România.
Ce prevedea CRESC Tineret
Consiliul Tineretului din România precizează, în comunicat: 'CRESC Tineret, propunerea sectorului de tineret pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, prevedea investiții în granturi pentru sectorul public și cel neguvernamental de/pentru tineret, programe pentru prevenirea creșterii fenomenului NEETs prin „investiții în dezvoltarea competențelor tinerilor pentru locurile de muncă verzi”, activități și întâlniri în sensul „dezvoltării aptitudinilor tinerilor și dezvoltării de mecanisme administrative și sociale pentru îmbunătățirea și descentralizarea competențelor de tineret”, „dezvoltarea infrastructurii pentru tineret, verzi și digitale”, necesară creșterii „competențelor digitale ale tinerilor, precum și a competențelor și cunoștințelor privind economia circulară” de la 5.000 euro la 2.840.915 euro.'
Practic, în următorii 5 ani ar fi putut fi investiți peste 150.000.000 euro astfel încât nevoile tinerilor din România să cunoască o mai bună soluționare, fiind în același timp înțelese și prioritizate de către decidenții politici.
Apel pentru reconsiderarea tinerilor
În continuare, Consiliul Tineretului din România a făcut apel către autoritățile statului român 'spre a reconsidera tinerii și sectorul de/pentru tineret din România în acord cu măsurile propuse de organizațiile neguvernamentale, inițiatoare ale Rezoluției Tinerilor din România, acesta fiind principalul document ce abordează social, politic și economic problemele tinerilor din România, propunând diverse soluții sistemice pentru adresarea antemenționatelor probleme specifice.'
'Considerăm că Rezoluția Tinerilor este un document esențial în adresarea problematicilor de reziliență națională prin caracterul său descriptiv. De altfel, aceasta prevede măsuri propuse de experți în domeniile cuprinse în document.', adaugă CTR.
Despre Consiliul Tineretului din România
CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autoritățile și instituțiile publice centrale abilitate în domeniul politicilor pentru tineret. Scopul Consiliului Tineretului din România este de a acționa pentru apărarea și promovarea drepturilor tinerilor români din țară și din străinătate, precum și în vederea creșterii participării active a acestora la viața comunităților din care fac parte. CTR sprijină și susține interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, național, european și internațional.
CTR și-a asumat misiunea de a asigura prezența unei voci puternice a tinerilor în plan instituțional și public în procesul de dezvoltare a politicilor publice care vizează tinerii și care pot avea un impact semnificativ asupra tinerilor, inclusiv în domenii care vizează ocuparea, educația, sănătatea, participarea civică și politică și voluntariatul.
În prezent, CTR reunește 22 de structuri federative, cu o rețea de peste 500 de organizații de și pentru tineret din țară, fiind singura structură din România afiliată la Forumul European pentru Tineret (European Youth Forum) și Organizația Mondială pentru Tineret (World Assembly of Youth), mai arată comunicatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
