Acordarea lor este asociată cu o productivitate crescută și o sănătate mai bună a salariaților prin îmbunătățirea nutriției și ameliorarea calității vieții la locul de muncă. Tichetele de masă aduc și un consum mai ridicat pe gospodărie, stimulând activitatea economică. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane prin circuitul complet fiscalizat în care sunt folosite. Statul încurajează acordarea lor de către companii pentru că tichetele de masă sprijină economia locală, crearea și menținerea de locuri de muncă, în special în sectorul agro-alimentar, retail și horeca, și colectarea suplimentară de taxe și impozite, începând cu TVA.
Conform unui studiu realizat de GfK România asupra percepției sistemului de tichete valorice, tichetele de masă se bucură de un sprijin larg în rândul angajaților din România, fiind considerate de aceștia drept un beneficiu extrasalarial valoros și o componentă esențială a pachetului salarial. De menționat că unul din doi angajați beneficiari respondenți ai studiului declară că acordarea tichetelor de masă este un aspect de care țin cont la angajare, și tot unul din doi consideră tichetele de masă ca fiind un drept indispensabil al lor. Tichetele de masă înseamnă pentru salariații respondenți ai studiului creșterea puterii de cumpărare pentru achiziția de alimente, motivare și productivitate crescută la locul de muncă, hrană de calitate mai bună și o parte importantă a veniturilor. De notat că unul din trei respondenți asociază explicit tichetele de masă cu o alimentație îmbunătățită, iar nu mai puțin de 95% dintre angajați conștientizează importanța unui prânz sănătos pentru menținerea unui nivel ridicat de satisfacție la locul de muncă și a echilibrului între viața personală și viața profesională.
Angajații care beneficiază de tichete de masă
Desigur, de tichete de masă beneficiază în prezent angajații din mediul privat și doar unul din cinci salariați din sectorul bugetar, în principal din domeniul sanitar. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea bugetarilor adoptată în vară elimină tichetele de masă din meniul bugetarilor cu începere de la 1 ianuarie 2018 și le înlocuiește cu indemnizații de hrană acordate în bani, la nivelul anual de două salarii minime brute pe țară, cu începere de la 1 decembrie 2018. Pentru personalul din sistemul public de sănătate, una dintre puținele categorii care au beneficiat până acum de tichete de masă în baza legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, ar fi vorba de o „gaură” de 11 luni care ar duce la diminuarea veniturilor. După proteste în stradă și mai multe runde de negocieri cu guvernul, Federația Sanitas a anunțat că renunță la greva generală în sistemul public de sănătate întrucât solicitările lor „sunt ca și rezolvate”. Printre promisiunile obținute de sindicaliștii din sănătate de la Guvern se numără acordarea indemnizației lunare de hrană în bani de la 1 ianuarie 2018 (în loc de 1 decembrie 2018, ca pentru ceilați bugetari), pentru a compensa neacordarea tichetelor de masă pe primele 11 luni.
[citeste si]
Federația Solidaritatea Sanitară a acuzat Sanitas-ul de „trădare” și a anunțat continuarea protestelor, considerând că promisiunile Guvernului nu rezolvă problemele angajaților din sănătate, incluzând aici și diminuarea veniturilor prin înlocuirea tichetelor de masă cu indemnizațiile de hrană. „Motivul este simplu și evident, fiind generat de diferențele de tratament fiscal între tichetele de masă (doar impozitul pe venit) și indemnizația de hrană (considerate drepturi de natură salarială): venitul lunar din tichete de masă este de 250 lei în timp ce cel din indemnizație de hrană va fi de doar 180 lei. Diferența este mai mare decât nivelul creșterii, salariații urmând să aibă, deci, un venit mai mic”, se arată într-un comunicat al Federației Solidaritatea Sanitară.
Tichete de masă vs indemnizație de hrană
Indiferent de cum se vor tranșa negocierile între sindicatele din sănătate și guvern, o comparație între cele două tipuri de alocație individuală pentru hrană oferită angajaților se impune.
1. Avantajul net al tichetelor de masă este că nu pot fi folosite decât la achiziția de alimente, servind mult mai bine scopul pentru care sunt acordate – acela de a susține sănătatea și productivitatea angajaților printr-o nutriție de calitate – decât indemnizațiile în bani, care pot fi folosite în orice alt scop, de la plata ratelor la plata utilităților.
2. Un alt avantaj al tichetelor de masă comparativ cu indemnizațiile în bani este că nu pot fi economisite și se duc direct în consumul local. Crescând bugetul de consum al gospodăriilor pentru produse alimentare, tichetele de masă susțin activitatea economică și crearea de locuri de muncă în sectorul agro-alimentar, retail și horeca. Conform studiului GfK, comercianții parteneri unde sunt utilizate tichetele de masă declară în proporție mare că acestea duc la creșterea vânzărilor (67% dintre respondenți) și a valorii medii a coșului de cumpărături (59% dintre respondenți). La polul opus, sumele aferente indemnizațiilor de hrană pot foarte bine să fie cheltuite în timpul vacanței în Bulgaria (de exemplu).
3. Un al treilea avantaj al tichetelor de masă este circuitul complet fiscalizat în care sunt folosite, care garantează colectarea corectă de taxe și impozite pe întreg lanțul valoric. Indemnizațiile de hrană în bani nu comportă această garanție.
În fine, indemnizațiile de hrană vor fi taxate complet, fiind considerate drepturi de natură salarială, ceea ce ar putea însemna venituri nete lunare mai mici decât cele aferente tichetelor de masă, beneficiu extrasalarial pentru care se plătește doar impozitul pe venit.
De partea cealaltă, argumentul invocat în favoarea indemnizațiilor de hrană este că acestea vor contribui la fondul de pensii. „Diferența între indemnizația de hrană inclusă în salariu și tichetele de masă stă în contributia la punctul de pensie. Și în faptul că toți bugetarii o vor primi, nu numai sănătatea, ca acum, cu tichetele. Susțin indemnizația de hrană pe motiv de fond de pensii”, spunea senatorul PSD Liviu Pop în Comisia de muncă a Senatului pe 17 mai 2017. Argumentul legat de contribuția la fondul de pensii nu are legătură cu „hrana” și nimic nu garantează că, dacă vor fi acordate, indemnizațiile de hrană vor servi exclusiv la achiziționarea de alimente sau că se vor duce integral în consum local sau că vor rămâne în totalitate în economia formală, ca în cazul tichetelor de masă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
