"Dacă vrem să știm cu adevărat care este amploarea fenomenului trebuie făcut un eșantion reprezentantiv și trebuie anonimizată această testare. Trebuie făcut exact ca la sondajele politice sau ca o cercetare de piață. Această autoselectare nu este reprezentantivă. De asemenea, nu cred că trebuie luate datele personale ale participanților. La un sondaj sociologic nu ți se cer datele personale, adresă, CNP și așa mai departe. Pentru ca eșantionul să fie reprezentantiv trebuie să existe o anumită formulă, nu această metodă cu cine vine și se oferă să se testeze. Și la un sondaj politic, cine se oferă nu este neapărat reprezentativ pentru că poate avea interese: poate-s simpatizanți USR, PNL, PSD, deci rezultatele ar putea fi distorsionate. Așa și în cazul persoanelor care se înscriu pentru testare, poate sunt persoane care au grijă foarte mare de sănătatea lor și nu o putem lua ca pe o caracteristică generală pentru populația României, deci nu sunt neapărat reprezentativi pe eșantion sociologic. Eroarea ar putea fi una foarte mare. Eu, personal nu-i văd rostul pentru că la 5 minute după ce te-a testat și te-a găsit negativ, poți să iei Covidul de la magazin. Rostul testării în masă este să fie ca un sondaj sociologic. Or, un sondaj sociologic îl faci fără să existe riscul ca respondenții să ajungă să fie internați într-un spital așa cum este în cazul acestor testări de COVID-19," spune jurnalistul Val Vâlcu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
