Componenta francofonă a istoriei româneşti, construită de-a lungul a 200 de ani de istorie, a rezistat chiar şi in condiţiile extrem de precare impuse după cel de-al doilea război mondial, în anii totalitarismului. Imediat după revenirea la democraţie, România a aderat ca membru cu drepturi depline la Francofonia instituţională (1993), reintrând în familia francofonă de care era legată printr-un trecut extrem de bogat.
Vineri, 3 noiembrie, Sorin Cîmpeanu a spus că, la Bucureşti, se află sediile unor importante instituţii regionale francofone, o informaţie mai puţin ştiută. „Şi sediul OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), şi sediul AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) se află la Bucureşti”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
De menţionat că fac parte nişte coloşi ai lumii Occidentale, precum Franţa, Canada, Elveţia, Belgia, importante din punct de vedere al PIB-ului şi al influenţei internaţionale.
[citeste si]
De asemenea, a spus că România este eligibilă pentru finanţări importante din partea Agenţiei Universitare a Francofoniei.
„Am pledat pentru nevoia, ce încă se resimte în Europa Centrală şi Orientală, de sprijin prin finanţarea de parteneriate, să putem să demarăm procesul de apropiere între mediul academic şi mediul economic. Am avut succes în a-i convinge. Pe cale de consecinţă, şi Europa Centrală şi Orientală, deci şi România, este eligibilă pentru finanţări foarte generoase din partea Agenţiei Universitare a Francofoniei. Deci, iată şi instrumente concrete de susţinere financiară, prin sume importante acordate finanţării de proiecte. Dintr-un proiect care este constituit din cea mai mare parte din Franţa şi Canada”, a spus Sorin Cîmpeanu. „Sunt, în fiecare an, 30-40 de milioane de euro alocate pentru aceste proiecte”, a precizat acesta.
Răspunsul complet poate fi ascultat în filmarea de mai jos:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
