Rusia refuză să mai aplice deciziile CEDO

Adoptată în primă lectură de 434 dintre cei 438 de deputați ai Camerei inferioare a Parlamentului, această lege plasează autoritatea Curții constituționale ruse deasupra celei a CEDO, organul judiciar al Consiliului Europei.

Această decizie „este problematică", a comentat la Strasbourg Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. Totuși, acest vot nu constituie încă adoptarea definitivă a legii, consideră el.

„Ea nu pune capăt definitiv dialogului nostru constructiv cu autoritățile ruse", a adăugat Holtgen, precizând că Thorbjorn Jagland își va continua contactele cu deputații Dumei cu speranța că va face ca poziția acestora să evolueze.

În luna iulie, Consiliul Europei își exprimase deja „îndoielile și neliniștile" după ce Curtea constituțională rusă subliniase prioritatea acestor decizii față de cele ale CEDO.

Legea aprobată marți de deputații ruși este orientată exact în același sens: potrivit termenilor acestui text, Rusia nu ar mai fi obligată să aplice deciziile CEDO, între care și aceea care o obligă să plătească 1,9 miliarde de euro foștilor acționari ai grupului Iukos al oligarhului și opozantului față de Kremlin Mihail Hodorkovski, desființat pentru fraudă fiscală în 2004.

[citeste si]

„Această lege are scopul să permită guvernului să-și apere drepturile dacă decizia unei organizații internaționale este împotriva intereselor sale naționale", a explicat pentru AFP deputatul partidului Rusia Unită Viaceslav Lisakov, calificând decizia CEDO drept „extrem de politică".

Potrivit lui Dmitri Gudkov, unul dintre rarii deputați care au votat împotriva legii, aceasta riscă să confere Moscovei dreptul de a aplica sau nu dreptul internațional și nu doar deciziile CEDO.

„În Europa, deputații se gândesc la cel mai bun mod de a aplica dreptul internațional. Iar aici, ne gândim la modul de a-l ocoli", și-a exprimat el regretul, referindu-se la faptul că Rusia a semnat în 1996 Convenția europeană a drepturilor omului.

Moscova a mai fost condamnată în 2014 de Curtea de arbitraj de la Haga să achite acționarilor Iukos o indemnizație de 50 de miliarde de dolari (37 de miliarde de euro).

Dar Rusia refuză să aplice sentința și președintele Vladimir Putin a afirmat că Moscova își va „apăra interesele". În consecință, mai multe active rusești au fost deja înghețate în Franța și Belgia.

La sfârșitul lunii octombrie, Duma a adoptat o lege care permite Rusiei să confiște, la rândul său, activele statelor străine pe teritoriul său „conform principiului reciprocității".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News