Dr. Ioan Cristian Irimescu a explicat, pentru DCNews și ȘtiriDiaspora, care sunt provocările comunității rome, în context medical. A vorbit despre discriminare, în mai multe forme ale ei.
Dr. Ioan Cristian Irimescu, astăzi medic de familie în Valea Argovei, s-a născut într-o familie de romi vătrași. Bunicii i-au fost fierari și cărămidari, dar mama lui a vrut un alt drum pentru el. A vrut ca fiul său să fie medic. Sau avocat. Împins de la spate de mama care a vrut să-și vadă fiul pe un drum diferit, astăzi, medicul de familie din Valea Argovei și-a spus povestea la DCNews.
”Oamenii mă apreciază pentru ce fac pentru ei, că le salvez viețile zi de zi”
”Am făcut rezidențiatul în medicină de familie timp de patru ani și acum sunt medic de familie în Valea Argovei, în Călărași” spune dr. Ioan Cristian Irimescu. Are o altă poziție, una în care ”identitatea ta dispare, pentru că omul are nevoie de tine”. Cu alte cuvinte, oamenii nu mai vin la tânărul dintr-o familie de romi, vin la medicul de familie Irimescu. ”Oamenii mă apreciază pentru ce fac pentru ei, că le salvez viețile zi de zi” mărturisește medicul.
Și aici, în profesie, are însă o durere: ”Ce mă deranjează cel mai tare nu e atitudinea pacienților față de mine, ci atitudinea colegilor mei din sistemul de sănătate, unde se creează tot felul de situații de discriminare, la granița bunului simț, dar cu direcție clară. E o graniță foarte fină acolo”.
Cazul unei femei rome, sărace, lăsată trei zile pe holul spitalelor
Dr. Ioan Cristian Irimescu a povestit un caz recent:
”A venit o pacientă romă, săracă, la mine-n cabinet. Avea tensiunea foarte mare, 210 cu 110. Am încercat s-o stabilizez în cabinet, n-am reușit, motiv pentru care am chemat ambulanța, să meargă la spital pentru investigații și pentru internare - o asemenea tensiune necesită o atenție imediată.
Din păcate, pacienta, după ce a ajuns în spital, a fost consultată, i s-a dat un tratament, a fost stabilizată- însă, la trei zile distanță, când m-am întors în cabinet, familia pacientei - care, fiind foarte amărâți, nu au telefoane - mă întrebau pe mine unde este pacienta, moment în care m-am prins că este la spital.
Am sunat la Camera de Gardă, pacienta apărea externată. Femeia era de trei zile pe holurile spitalelor, deși lăsasem în fișă un număr de telefon. Spun asta pentru că mă așteptam să nu o ajute nimeni acolo. (...) Am aflat că n-a ajuns nicăieri, ci este pe holul spitalului de trei zile. Nu a mâncat, nu a băut. Pacienta trebuia internată și stabilizată pe termen lung.
Au făcut strictul necesar, i-au scăzut tensiunea, a primit consultul cardiologic. Mai mult, a primit și consult psihiatric, pentru agitația pe care o avea. Dacă stau atâtea ore și atâtea zile pe un scaun în spital, și nemâncată, și nebăută...
Colegii mei au făcut strictul necesar, dar acolo s-au oprit”.
În alte situații mai puțin grave, cu alt statut social, pacientul a avut un traseu diferit, afirmă medicul.
De ce se strâng rudele rome lângă spital, în număr mare
Dr. Ioan Cristian Irimescu a mai vorbit despre suportul moral, văzut ca exagerat din afară, oferit de rudele pacientului rom, de la ușa spitalului sau în spital: ”În comunitatea romă, este extrem de important suportul moral. E chiar o rușine dacă cineva se îmbolnăvește și nu te duci să fii acolo pentru el. Ei stau în preajma spitalului pentru a-și arăta suportul. Se iscă tensiuni, unele pe bună dreptate. Sunt medici care înțeleg de ce sunt acolo, merg, vorbesc cu ei, le explică și rămân în contact. Atunci, nu se întâmplă nimic. Ei sunt doar acolo, exact cum sunt aparținătorii oricărui alt pacient. Dar vin mulți pentru că este o formă de exprimare a suportului moral. În comunitățile de romi, e real: dacă nu te duci să susții un om la greu, ”ți-o dă cu rușine”, cum zic ei. Cine agită foarte mult situația sunt paznicii și atitudinile rasiste - că sunt mulți. S-au documentat forte multe cazuri în care personalul medical și auxilar au crescut tensiunea. Înțeleg că reprezintă o presiune doar pentru că sunt acolo, dar, dacă ai înțelege de ce se întâmplă, ar fi mai simplu să vorbești cu ei și să iei o persoană de contact”.
