Peste 21.000 de locuri de muncă au fost create în România, în 2017, prin intermediul programului Start-Up Nation, din care 16.000 provin din rândul şomerilor, absolvenţilor sau persoanelor defavorizate, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
"Menirea principală a Ministerului pentru IMM-uri şi Mediul de Afaceri este acela de a dezvolta politici publice printre care şi creşterea capacităţii digitale a întreprinderilor mici şi mijlocii. Aici vorbim despre Programul Start-Up Nation, vedeta programelor pe care noi, ca minister, le gestionăm, şi care se adresează la 10.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, anual, cu ideea de a retrezi spiritul antreprenorial în România.
Au fost 19.297 de aplicaţii, au fost verificate 10.000 din care pentru 8.444 au fost deja semnate contracte. Funcţionăm în parametri. Au fost depuse peste 2.200 de cereri de plată, iar plăţile efectuate se ridică la 2.000. Deja povestea de succes Start-Up Nation este o realitate.
Cei care au îndrăznit şi au crezut în acest program au astăzi afacerile devenite realitate. Start-Up Nation îşi atinge ţintele: sunt peste 21.000 de locuri de muncă create în România prin ediţia 2017, cu 16.000 de locuri de muncă din rândul şomerilor, absolvenţilor sau persoanelor defavorizate. De asemenea, Start-Up Nation vine şi dă un impuls în economie în direcţiile de dezvoltare pe care ni le dorim: producţie, industrii creative şi IT", a spus Oprea.
Ce presupune programul Start-Up Nation
Prin programul Start-Up Nation, lansat în 2017, o firmă nou înfiinţată primeşte o finanţare de până la 200.000 de lei, care poate reprezenta 100% din valoarea proiectului. În sesiunea 2017 au fost declarate câştigătoare circa 8.600 de planuri de afaceri. Ministrul a prezentat, totodată, o serie de date oficiale, din care a rezultat ideea că România este o ţară a contrastelor, întrucât viteza şi accesul la Internet este mare, dar felul în care este folosit acest avantaj "nu este tocmai cel pe care ni-l dorim".
"Pornesc discuţia de astăzi de la o serie de date: 68% dinte români au folosit un computer cel puţin o dată într-un an, faţă de media Uniunii Europene de 81%. Sunt date referitoare la capacităţile şi pregătirea digitală pe care o au astăzi românii şi întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel, 27% dintre români nu au folosit niciodată un computer, iar media europeană este de 14%.
De asemenea, 74% dintre gospodăriile din România au acces la internet în bandă largă. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la proporţia celor care fac achiziţii de bunuri sau servicii prin internet şi suntem pe penultimul loc la proporţia celor care au folosit Internet Banking, cu 7%, faţă de media europeană de 51%.
Nu există încredere în sistemul de plăţi bancare
Lucrurile pot fi foarte uşor explicate, întrucât comerţul online există în România, dar din păcate nu există încrederea în sistemul de plăţi bancare. Proporţia IMM-urilor cu acces la internet în bancă largă este de 82% şi ne apropiem foarte mult de media Uniunii Europene, de 96%. Proporţia întreprinderilor mici cu acces la internet în bandă largă este de 79%, aproape de media UE.
Într-un raport publicat de grupul american Akmai se arată că, anul trecut, am pierdut primul loc pe care îl aveam la viteza internetului, în favoarea Suediei, însă este un mare avantaj pe care România îl are astăzi: este o ţară a contrastului în ideea în care viteza şi accesul la Internet este mare, dar felul în care îl folosim nu este tocmai cel pe care ni-l dorim", a subliniat Ştefan-Radu Oprea.
Comitetul European al Regiunilor şi de Asociaţia Municipiilor din România organizează, vineri, la Bucureşti, conferinţa cu tema 'Creşterea competitivităţii IMM-urilor prin digitalizare - provocările pentru autorităţile regionale şi locale'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
