Cele mai citite

Programul de guvernare al lui Eugen Tomac. Reforma administrativ-teritorială, prioritatea zero. "Nu va crește nicio taxă"

Mihai Ciobanu Autor: Mihai Ciobanu
Eugen Tomac, Nicuşor Dan
Sursa: Agerpres

A fost publicat programul de guvernare al lui Eugen Tomac.

Update: „Cu mine prim-ministru, în România nu vor crește nici taxele, nici impozitele, pentru că economia, mediul de afaceri și cetățenii au suportat destul acest șoc fiscal. Tocmai de aceea, țara are nevoie rapid de un Guvern. Altfel, efortul pe care l-a făcut fiecare cetățean din această țară se risipește pe dezbateri politice”, a transmis Eugen Tomac, sâmbătă seara, într-o intervenţie telefonică la Antena 3 CNN.

Programul de guvernare al lui Eugen Tomac a apărut, sâmbătă seara, în spaţiul public. Trei vicepremieri, doi fără portofolii, şi 15 miniştri se află pe lista propusă de premierul desemnat, Eugen Tomac, pentru noul Executiv. Lista urmează să fie depusă duminică la Parlament.

Din noul Cabinet condus de Eugen Tomac ar urma să facă parte:

* Sorin Costreie - vicepremier şi ministru al Educaţiei şi Cercetării

* Valeriu Nistor - vicepremier, fără portofoliu

* Bogdan Dumitru - vicepremier, fără portofoliu

* Tiberiu Trifan - ministru al Afacerilor Interne

* Ionuţ Simion - ministru al Finanţelor

* Ionuţ Maşala - ministru al Transporturilor şi Infrastructurii

* Cosmin Soare-Filatov - ministru al Justiţiei

* Dan Neculăescu - ministru al Apărării

* Florin Duma - ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

* Şerban Dragosloveanu - ministru al Sănătăţii

* Nicolae Istudor - ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

* Luca Niculescu - ministru al Afacerilor Externe

* Carmen Moraru - ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

* Teodor Dulceaţă - ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor

* Diana Morar - ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

* Vladimir Ionaş - ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Mihai Ghyka - ministru al Culturii

* Andrei Covatariu - ministru al Energiei.

Acest document prevede faptul că prioritatea zero este reforma administrativă. Printre măsurile prevăzute în document se numără: 

Reforma administrativ-teritorială

România este singura țară din UE care nu a realizat o reformă administrativteritorială la standarde europene. Reașezarea structurii teritoriale (regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru
unitățile administrativ-teritoriale, redistribuire de competențe și resurse fiscale) este condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administrație, sănătate, educație, fonduri europene, dezvoltare locală.

Citiţi şi: Papahagi: După Martorii lui Georgescu asistăm la nașterea sectei politice Martorii lui Bolojan?

Reforma administrativ-teritorială nu este o linie de buget sau o măsură sectorială – este precondiția pentru ca celelalte capitole ale programului să funcționeze. Codul Finanțelor Publice Locale (capitolul Administrație publică) presupune UAT-uri cu capacitate de a gestiona bugete multianuale. Absorbția fondurilor europene 2028-2034 (capitolul Fonduri europene) presupune autorități regionale cu personalitate juridică, capabile să contracteze. Reforma sănătății (capitolul Sănătate) presupune un nivel intermediar real. De aici decizia politică: RAT trece înaintea tuturor capitolelor.

În primele şase luni de la preluarea mandatului vor avea loc constituirea Grupului de Lucru Interinstituţional (GLRAT), un audit al situaţiei actuale în care se vor cartografia cele peste 3.000 de UAT-uri după populaţie, capacitate fiscală, suprafaţă, acces la servicii publice, scenarii alternative de reorganizare şi serii de întâlniri în toate cele opt regiuni cu primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, mediul de afaceri, asociaţii profesionale.

Potrivit acestui capitol, înainte de implementarea reformei administrativ-teritoriale se va întruni consensul politic, iar cele opt regiuni statistice ca regiuni administrative cu personalitate juridică, autoritate fiscală şi competenţe reale vor avea modelul polonez ca referinţă principală.

"Pragurile minime de populaţie şi capacitate administrativă sub care UAT-urile fuzionează sau se asociază obligatoriu se vor calibra tehnic, nu politic", se mai arată în programul de guvernare.

Economie şi mediul de afaceri

Scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili

Se instituie un tratament diferențiat pentru contribuabilii cu istoric bun de conformare – semnal pro-business cu cost bugetar zero. Beneficiile concrete pentru scor ridicat includ: rambursare TVA cu control ulterior, eșalonări
simplificate, prioritate la asistență și frecvență redusă a inspecțiilor; criteriile și scorul se publică; termen: 12-18 luni.

Precompletarea Declarației Unice – extindere

Se continuă pilotul început în 2026 și se extinde la toate categoriile PFA, cu impact direct asupra unui milion de plătitori. Ținta asumată este precompletarea pentru toate categoriile de PFA până la declarația aferentă anului fiscal 2027, cu rată de corecție sub 5%.

Oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companii deținute 100% de stat

Măsura aliniază companiile de stat la principiul ”toată lumea plătește”, este vizibilă pentru cetățeni și acceptabilă politic. Se aplică de la primul exercițiu bugetar complet, cu audit juridic prealabil al contractelor colective în vigoare;
economiile estimate se raportează public.

Prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate

Apartamentele contractate la TVA 9% în 2025 care nu se încadrează în termenul actual (31 iulie) primesc extensie rezonabilă; rezolvă o problemă concretă pentru câteva mii de familii, cost bugetar marginal. Este vorba de o
extensie unică de 12 luni (până la 31 iulie 2027), exclusiv pentru contractele autentificate până la 31 decembrie 2025; fără prelungiri ulterioare.

Reforme structurale

Companii de stat

Se listează pachete minoritare, se închid companiile cu pierderi cronice și se aplică o lichidare «inteligentă» cu valorificarea activelor. Cadrul OUG 109 + Pachetul II se operaționalizează deplin.

Producția și prelucrarea materiilor prime critice

Se depun aplicațiile pentru statutul de proiect strategic CRMA pentru zăcămintele prioritare și se actualizează cartarea geologică națională;

Finanţe publice

Direcție: credibilitate fiscală, colectare de încredere, ANAF depolitizat, sustenabilitate pe orizont mediu. 

Reorganizarea piramidală a ANAF

Se centralizează analiza de risc și controlul fiscal la nivel central/regional și se renunță la modelul silozurilor actuale. Este un jalon PNRR vechi, finalizat doar parțial.

Unitate centrală de prognoză bugetară + Consiliul Fiscal consolidat

Scenarii de risc macro-bugetar, analize ex-ante pentru politici fiscale noi; răspunde la critica FMI/OCDE privind capacitatea de prognoză. Unitatea publică scenarii de risc la fiecare buget și rectificare; Consiliul Fiscal primește acces direct la datele de execuție bugetară și resurse proprii de analiză.

Cadru de bugetare pe obiective

Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă. Se derulează un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget elaborat
de noul guvern; extinderea este graduală, cu evaluare publică anuală a pilotului.

Educaţie

Printre măsurile pe termen scurt se numără: profesia didactică - salarizare, formare, merit, reforma carierei didactice şi predictibilitate pentru profesori, salarii decente (corelate cu cele din sănătate) şi angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Cea de a doua măsură include între altele selecţie şi promovare pe criterii meritocratice; program naţional de pregătire iniţială şi continuă pentru cadrele didactice centrat pe valori şi pe o educaţie reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică şi gândire critică), profesionalizarea leadershipului educaţional: formare pentru directori, urmată de selecţie prin concurs, program naţional pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural şi zonele vulnerabile.

O altă măsură se referă la reducerea abandonului şi a analfabetismului funcţional, măsură care ar include investiţii majore în educaţia timpurie în rural - creşe, formarea educatorilor - pentru egalizarea şanselor, generalizarea programului "Masă sănătoasă în şcoli", "Şcoală după şcoală", 8:00 - 17:00 cu cadru legal clar, creşterea numărului şi profesionalizarea consilierilor şcolari; formare pentru educaţia copiilor cu cerinţe speciale.

Energie

Prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie.

Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice.

Valorificarea prosumatorilor.

Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic.

Sănătate

Digitalizarea sistemului de sănătate

Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și a noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate trebuie tratată ca infrastructură critică națională: minimum 80% dintre furnizorii publici conectați în primul an, minimum 50% dintre pacienți cu acces activ la propriul dosar electronic în primii 2 ani și 100% interoperabilitate între medicina de familie, ambulatoriu, spital, CNAS și DSP.

Consolidarea și modernizarea spitalelor existente

Finalizarea celor 3 spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) trebuie menținută ca prioritate strategică, cu jaloane intermediare clare pentru perioada 2028-2029.

Auditul clinic pe infecțiile asociate asistenței medicale

Introducerea unui sistem național de audit IAAM cu ținte clare: raportare lunară standardizată, minimum 90% dintre spitalele publice conectate la sistem în primul an, audit extern anual pentru spitalele mari.

Apărare

Consolidarea securităţii la Marea Neagră, dotarea Armatei şi achiziţii prin programul european SAFE se numără printre priorităţile Apărării din programul de guvernare al Cabinetului condus de Eugen Tomac, documentul urmând să fie depus duminică în Parlament.

Programul menţionează angajamentul sporit al României în vederea asigurării proiecţiei unei Europe mai puternice într-o Alianţă mai puternică, alături de creşterea graduală a bugetului României în linie cu angajamentele asumate de ţara noastră la Summitul NATO de la Haga (2025).

Potrivit programului de guvernare, se utilizează instrumentul SAFE, precum şi alocările bugetare în creştere pentru dotarea Armatei Române; se modernizează bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Feteşti şi Cincu în vederea asigurării unei prezenţe aliate substanţiale.

De asemenea, se întăreşte prezenţa şi capacitatea naţională de reacţie, prin extinderea cadrului de exerciţii şi întărirea cooperării inter-instituţionale şi se urmăreşte consolidarea pe dimensiunea apărării a Parteneriatelor strategice ale României, în special cu SUA, dar şi cu ceilalţi aliaţi europeni.

Un rol special va fi acordat asigurării securităţii Flancului estic, securităţii la Marea Neagră şi cooperării industriale.

Se are în vedere de asemenea continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Feteşti, cu obiectivul de a creşte numărul de piloţi instruiţi şi atragerea statelor aliate şi partenere în procesul de instruire.

Diaspora

Consolidarea legăturilor dintre România şi diaspora prin servicii publice eficiente, educaţie, dialog şi oportunităţi de implicare în dezvoltarea ţării este unul dintre obiectivele principale ale capitolului consacrat diasporei din programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac, care urmează să fie depus la Parlament.

Potrivit documentului, diaspora românească reprezintă una dintre cele mai importante resurse strategice ale României.

Printre măsurile pe termen scurt (cu un orizont de 12 - 18 luni) se numără modernizarea platformei eConsulat şi extinderea serviciilor consulare digitale, introducerea serviciilor consulare în regim prioritar, un program naţional de burse pentru elevii şi studenţii români născuţi în afara graniţelor - program ce consolidează legăturile cu România, asigură accesul la educaţie în limba română şi contribuie la formarea unei noi generaţii conectate la spaţiul cultural românesc.

Alte măsuri se referă la extinderea reţelei de lectorate de limba română în universităţile europene (reţeaua promovează limba română, creşte vizibilitatea culturală a României şi sprijină comunităţile româneşti din diaspora), digitalizarea serviciilor pentru pensionarii români din diaspora, accelerarea interoperabilităţii pensiilor comunitare (se reduc întârzierile administrative şi se protejează drepturile cetăţenilor români care au muncit în mai multe state membre), Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni - ca mecanism permanent de dialog între stat şi diaspora şi asigură reprezentarea mai eficientă a intereselor comunităţilor româneşti, sprijin LCCR + recunoaştere diplome pentru diaspora, precum şi sprijinirea revenirii diasporei în România prin acordarea de sprijin pentru angajare la întoarcere prin ANOFM şi SPO, cu servicii personalizate dedicate.

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

x close