Potrivit unor surse din MAI, citate de pesurse.ro, numărul persoanelor care figurează pe listele de vot și care nu ar trebui să fie trecute depășește un milion, fiind vorba de persoanele care nu mai dețin acte de identitate românești.
Deşi legea îi obligă pe primari ca la fiecare scrutin să actualizeze listele electorale permanente, o asemena operaţiune nu s-ar mai fi făcut în mod serios de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 1992. Pe 27 septembrie 1992 din numărul totalul de 16.380.663 alegători cu drept de vot s-au prezentat la vot 12.496.430 (76,29%). În ciuda oricăror explicaţii (decreţeii, cetăţenii din Republica Moldova...) numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale în 212 înainte de referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a ajuns la 18.292.464, iar la referendum au participat 8.459.053 (46,24%).Potrivit informaţiilor pesurse.ro, nu persoanele decedate sunt marea pondere a celor care nu au ce căuta în listele electorale permanente ci persoanele care nu dețin un act de identitate românesc. E vorba de regulă de persoanele care nu mai sunt cetăţeni români pentru că şi-au pierdut această calitate din diferite motive:
-au primit cetăţenia unui stat care nu acceptă dublă cetaţenie
-statul român le-a retras cetăţenia (unu număr mic)
-au renunţat de bună voia la cetăţenia română (marea majoritate).
Un rol important îl joacă aici Ministerul Afacerilor Externe. Numărul celor din această categorie depăşeşte lejer până acum un milion de persoane.
Numărul persoanelor decedate nu poate fi mai mare de câteva sute de mii, în timp ce al celor care şi-au pierdut drepturile electorale nu sare de 100 de mii. La asta se adaugă şi persoanele care intră în celelalte categorii care trebuiesc verificate conform adresei trimise de executiv în teritoriu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
