Proiectul prin care CCIR urma să primească în proprietate terenurile de la Romexpo, pentru dezvoltarea unui mare centru de expoziții și afaceri, a trecut prin Parlament, CCR și o cerere de reexaminare a lui Klaus Iohannis, pentru a ajunge, în cele din urmă, blocat în Camera Deputaților. Astăzi, proiectul revine în atenție în contextul controverselor privind CCIR și al votului dat în 2021 la CCR, de judecătorul Cristian Deliorga. Între timp, în Austria un concept similar de dezvoltare urbană a produs un adevărat „oraș în oraș”.
În 2020, mai mulți deputați PMP și senatori neafiliați au depus inițiativa legislativă 452. Prezentat în martie 2020, adoptat de Senat în iulie și de Camera Deputaților în septembrie, proiectul legislativ a urmat apoi un proces greoi, până la împotmolire într-un sertar al Camerei Deputaților. USR și UDMR au pus-o pe masa CCR, care a respins obiecțiunile de neconstituționalitate, apoi președintele Klaus Iohannis a trimis-o spre reexaminare.
Propunerea legislativă prevedea transmiterea cu titlu gratuit, în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a terenurilor aflate în proprietatea privată a statului, terenuri care oricum erau în folosința CCIR până în 2053. Președinția, respectiv președintele Klaus Iohannis a considerat, conform cererii de reexaminare, că nu sunt garanții suficiente cu privire la rezultatele urmărite, considerând interpretabile atât sintagma ”hotărârea de transmitere a proprietății?”, cât și ”repunere în situația anterioară”.
Proiectul a fost, din nou, adoptat de Senat, în noiembrie 2021, ca să ajungă rapid în Camera Deputaților, fiind înscris pe ordinea de zi în repetate rânduri, până la uitare, din decembrie 2021 până în martie 2022.
Acum, în contextul zborului privat organizat de CCIR în Mykonos, acolo unde o delegație a României s-a întâlnit cu investitori americani, acest proiect este readus în atenția publică, reproșându-i-se judecătorului CCR Cristian Deliorga că, în 2021, nu s-a abținut de la vot, pe acest proiect, fiind prieten cu președintele CCIR, Mihai Daraban.
Ce spune legea de organizare şi funcţionare Curţii Constituţionale? Judecătorii CCR ”în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă”. Prin urmare, judecătorului Deliorga nu se putea abține, pur și simplu, ridicându-se doar problema verificării, în context de imparțialitate. Sesizare a fost respinsă atunci cu 5-2, prin urmare, votul lui Deliorga nu ar fi schimbat parcursul legislativ.
În schimb, faptul că astăzi este transmis public că judecătorul CCR nu s-a abținut de la vot este complet greșit, fiind clar prevăzut în lege că acest lucru nu este permis.
Legea cu privire la transmiterea proprietății terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo, constituit din construcțiile aflate în proprietatea Romexpo SA și amplasate pe terenul acordat în folosință gratuită CCIR, venea în contextul în care CCIR primise drept de folosință gratuită a respectivelor terenuri până în 2053, dar nu și-a putut valorifica dreptul pentru a demara obiectivele investiționale propuse. Concret, CCIR voia să transforme zona Romexpo într-un centru de expoziții, conferințe și afaceri, un proiect ce urma să genereze spațiu în care să funcționeze 1000 de firme, cu peste 30.000 de locuri de muncă. Un obiectiv prea mic, pare-se, pentru năravul USR, care a considerat nejustificată cererea CCIR. Problema era cât se poate de simplă: CCIR avea în folosință terenul până în 2053, dar, în condițiile legii, nu se putea folosi de el în beneficiul economic al țării, în final. Să nu uităm că vorbim despre Camera de Industrie și Comerț a României!
Faptul că legea a rămas într-u sertar nu schimbă situația că terenul rămâne în continuare la CCIR până în 2053, dar nu în proprietate, ci în folosință gratuită!
”Am ținut foarte mult să dezvoltăm acea zonă și în contextul noilor provocări de dezvoltare urbană. Am făcut un sondaj pe piață, am căutat un investitor care a dezvoltat zone în România, cu experiență de 20 de ani. Am ajuns la concluzia că pe acel teren trebuie să venim cu o investiție de răsunet pentru tot Bucureștiul. Să fie un oraș în oraș” spunea, în 2020, Mihai Daraban.
Pentru România însă, viziunea președintelui CCIR a fost prea mult. Rămâne în Austria, acolo unde nimeni nu a deranjat mega-districtul Viertel Zwei, care conține sedii uriașe de corporații, clădiri verzi de birouri, hoteluri, parcuri și noul campus al Universității de Economie din Viena (WU). În Austria este bun conceptul, în România nu au fost clare trei cuvinte în lege.
