Ana Maria Păcuraru, realizatoarea emisiunii „Miza Zilei” și editor-șef Politică Externă de la Realitatea Plus, a fost confirmată oficial în delegația Casei Albe la ONU.
Ana Maria Păcuraru a primit acreditare din partea Comitetului Executiv al Galeriilor Radio-Televiziune ale Congresului American. Această structură exclusivistă gestionează accesul presei de profil la Capitoliul Statelor Unite. Prin obținerea acestui statut, jurnalista se alătură unui cerc select de corespondenți internaționali autorizați să participe la audieri, briefinguri și evenimente majore desfășurate chiar în inima puterii legislative americane.
Această recunoaștere internațională vine să completeze portofoliul profesional. În ultimii ani, realizatoarea emisiunii „Miza Zilei” și-a consolidat o traiectorie în presa acreditată la Washington. Pe lângă noile responsabilități obținute, Ana Maria Păcuraru deține deja acreditarea din partea U.S. State Department Foreign Press Center și este membră activă a Asociației Corespondenților de Presă de la Casa Albă, alături de calitatea de membru în Clubul Presei din Străinătate al Americii. Pasul actual confirmă o ascensiune remarcabilă și o aproiere tot mai mare de nucleul acoperirii instituționale din Statele Unite.
„Nu suntem creduli, suntem trădați de instituții”
În luna iulie, o cercetare coordonată de Ana-Maria Păcuraru Dobra a fost publicată de Europinion Institute for Research, cu sediul la Bruxelles. DCNews a întrebat-o pe cunoscuta jurnalistă Realitatea Plus dacă a ales o nouă carieră, de sociolog angajat în cercetarea științifică a fenomenelor politico-sociale.
„Nu aș spune că e o nouă carieră, ci mai degrabă o continuare firească a aceleiași întrebări pe care mi-o pun de ani de zile ca jurnalist de politică externă: de ce cred oamenii ceea ce cred, și cine profită de asta? Jurnalismul îmi dă acces la evenimente și la oameni, în timp real - summit-uri, oficiali, crize. Doctoratul îmi dă instrumentele ca să înțeleg, dincolo de anecdotă, mecanismul din spate. Nu renunț la jurnalism pentru cercetare, le țin pe amândouă, pentru că se hrănesc reciproc. Ce văd pe teren îmi ridică întrebări de cercetare, iar ce găsesc în cercetare îmi dă context mai bun când scriu sau editorializez o știre”, spunea Ana Maria Păcuraru.
Studiul (The Receptive Terrain: Conspiracy Belief and Romania’s Vulnerability to Foreign Information Manipulation) se bazează pe un sondaj realizat de INSOMAR în anul 2025 și arată că neîncrederea românilor în instituții, democrație și Uniunea Europeană este principalul factor care face țara noastră vulnerabilă la campaniile de manipulare informațională venite din afara granițelor.
„Am coordonat cercetarea alături de prof. dr. Cosima Rughiniș, director al Școlii Doctorale de Sociologie de la Universitatea din București - coordonatoarea mea de doctorat și cea care a supervizat validarea statistică a instrumentului. Alături de noi, au lucrat Prof. Dr. Răzvan Rughiniș, de la Politehnica București, și Dr. Dinu Țurcanu, prorector la Universitatea Tehnică a Moldovei - o combinație care ne-a permis să privim fenomenul și dincolo de granița României, spre spațiul Republicii Moldova.
Rezultatul central al studiului, bazat pe un sondaj reprezentativ la nivel național (INSOMAR, N=1.012), e că neîncrederea instituțională - nu credința marginală, de tip “teorie a conspirației” clasică - este principalul motor al vulnerabilității românilor la manipularea informațională străină. Altfel spus: nu vorbim despre o populație predispusă la fantezii, ci despre o populație care și-a pierdut încrederea în instituții, și care, tocmai din acest motiv, devine teren fertil pentru narațiuni alternative, indiferent de sursa lor.
Recomandarea principală de politică publică decurge direct de aici: strategiile de combatere a dezinformării axate exclusiv pe “verificarea faptelor” sau pe combaterea conținutului fals au un efect limitat, dacă nu se lucrează în paralel la reconstruirea încrederii instituționale. Practic, statul român și instituțiile europene ar trebui să investească la fel de mult în transparență instituțională și în comunicare publică demnă de încredere, pe cât investesc în identificarea și eliminarea conținutului fals - altfel tratăm simptomul, nu cauza”, spunea jurnalista.
