Nicolas Sarkozy, preşedinte între 2007 şi 2012, s-a confruntat deja în ultimi ani cu probleme cu justiţia: este inculpat într-un dosar privind acuzaţii de finanţare de către Libia a campaniei sale din 2007 şi mai este ameninţat cu un proces într-un caz de presupusă corupţie a unui înalt magistrat. Consiliul Constituţional a respins vineri excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii lui Sarkozy, stabilind că acesta poate fi urmărit penal în pofida unei sancţiuni financiare anterioare dictate pentru cheltuielie excesive în campania prezidenţială din 2012.
În acest dosar, Sarkozy a fost trimis în februarie 2017 în faţa tribunalului corecţional pentru a răspunde la acuzaţia de 'finanţare ilegală de campanie electorală'. Concret, i se reproşează depăşirea pragului autorizat al cheltuielilor de campanie cu peste 20 milioane de euro, în pofida alertelor emise de experţii contabilii ai campaniei în martie şi aprilie 2012. Sarkozy a contestat decizia trimiterii sale în instanţă, invocând principiul conform căruia o persoană nu poate fi sancţionată de două ori pentru aceeaşi faptă. El afirmă că a fost deja sancţionat definitiv de Consiliul Constituţional în 2013, care a confirmat atunci respingerea conturilor sale din cauza acestei depăşiri, pe care a trebuit să o restituie. Cu toate acestea, decizia se referea la o depăşire mult mai mică, de doar 363.615 euro, şi a fost luată înainte de dezvăluirea, în primăvara lui 2014, a unui amplu sistem de facturi false prin care s-a urmărit acoperirea cheltuielilor mult mai mari pentru întrunirile electorale, organizate de agenţia de comunicare Bygmalion. Potrivit acuzării, cheltuielile reale au ajuns la 42,8 milioane de euro, în urma unei strategii 'de ocupare maximală a spaţiului mediatic'.
Deşi Nicolas Sarkozy a 'beneficiat, în mod incontestabil, de fraudele dezvăluite de anchetă', el nu a fost totuşi trimis în instanţă pentru participare la fraudă şi nici măcar pentru a fi fost informat despre aceasta. Procesul pare de acum inevitabil pentru fostul preşedinte, retras din viaţa politică după înfrângerea sa în alegerile primare ale dreptei în 2016. Până atunci, rămâne o ultimă etapă de parcurs: Curtea de Casaţie, care a transmis excepţia de neconstituţionalitate către Consiliul Constituţional, urmează să tragă concluziile deciziei emise vineri, dar şi să tranşeze asupra altor chestiuni ridicate de apărare. Nicolas Sarkozy ar deveni al doilea preşedinte francez trimis în faţa justiţiei într-un dosar politico-financiar sub cea de-a V-a Republică, după Jacques Chirac (1995-2007), condamnat în 2011 într-un caz de angajări fictive.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
