Diplomatul american a sosit la Belgrad după vizite la Pristina şi Skopje destinate evaluării situaţiei după decizia Bruxellesului. Blocajul, venit în urma opoziţiei Franţei susţinute de Olanda şi Danemarca, a provocat un val de decepţie şi indignare în Macedonia de Nord şi Albania, dar şi în rândul liderilor altor state membre şi înalţilor demnitari din UE favorabili deschiderii negocierilor de aderare. În opinia noastră, este o eroare istorică şi un mesaj greşit pentru întreaga regiune, a declarat Palmer în limba sârbă, într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic.
America doreşte o perspectivă europeană pentru Balcanii Occidentali şi noi facem tot posibilul pentru a convinge UE să-şi schimbe poziţia cu ocazia viitorul summit din luna mai, a precizat oficialitatea americană. Serbia, care negociază din 2014 aderarea sa la UE, nu va putea spera să finalizeze aceste tratative fără a încheia cu Kosovo un acord de normalizare a relaţiilor. În legătură cu Kosovo-Metohija, cred că în curând, în două-trei luni, vor fi întrunite condiţiile pentru a continua dialogul, pe care noi îl dorim serios şi responsabil şi care ne aşteptăm să ducă la o soluţie de compromis.
Serbia este pregătită pentru compromis, dar nu va fi pregătită pentru a fi umilită sau pregătită pentru umilirea statului său şi a populaţiei sale din Kosovo-Metohija, a spus preşedintele sârb Aleksandar Vucic, citat de Tanjug. Kosovo, populat majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999. Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă, informează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
